Volodimir Zelenski a ținut un discurs în Parlamentul României. La final, acesta a declarat că își dorește „atunci când situația o va permite, începerea unui dialog pentru protecția minorității românești din Ucraina și a celei ucrainene din România”, scrie oe fb fostul președinte al Comisiei pentru comunitățile românești din afara țării a Camerei Deputatților, Constantin Codreanu, preluat de Romanian Global News.

Este regretabil faptul că a fost nevoie de un război pentru ca autoritățile ucrainene să declare că vor să ofere protecție celor 500.000 de #români. Fie că vorbim de legea antidemocratică a educației, de declarații ce contravin adevărului istoric (precum cea făcută în ianuarie 2020 privind „ocuparea Bucovinei de România”), de încălcări clare ale Tratatului de bază din 1997, de presiunile din partea SBU la care sunt supuse organizațiile civice românești, de separarea artificială în „români” și „moldoveni”, respectiv „limbă română” și „limbă moldovenească”, de limitarea drepturilor politice și religioase ale etnicilor români sau aplicarea interdicțiilor de intrare pe teritoriul Ucrainei pentru cetățeni români care vorbesc despre limitarea drepturilor comunității românești. Toate aceste elemente trebuie să dispară definitiv din comportamentul unei Ucraine care se vrea integrată în marea familie europeană.

Sper că președintele Zelenski si echipa acestuia înțeleg marea diferență între situația minorității ucrainene în România și a celei românești în Ucraina. În ședința reunită a celor două camere ale Parlamentului a vorbit și deputatul Miroslav Petrețki. Acesta reprezintă Uniunea Ucrainenilor din România. Minorității ucrainene, la fel ca celorlalte minorități din România, îi este asigurată reprezentarea parlamentară prin Articolul 62 din Constituția României. În plus, aceeași minoritate ucraineană beneficiază de fonduri anuale din partea Guvernului României pentru diverse activități. Diferență de la cer la pământ, așadar, între ce oferă statul român etnicilor ucraineni și situația etnicilor români în Ucraina.

Românii s-au comportat exemplar după 24 februarie. Îi felicit pe toți cei care le-au întins o mână de ajutor refugiaților ucraineni. Fie că a fost vorba de gesturi instituționalizate, fie de gesturi individuale făcute de oameni minunați. Este uman, este creștinește să îi ajutăm.

Indiferent de ce urmează (sunt de partea celor care cred că, în cele din urmă, regimul dictatorial al lui Putin vă cădea), sper că ucrainenii, autoritățile ucrainene și președintele Zelenski nu vor uita de sprijinul României și al românilor. Mai ales că nu trebuie să meargă prea departe pentru comparație. E suficient să privească spre Ungaria lui Orban. Iar autorităților de la București și nouă tututor ne revine datoria să le cerem ucrainenilor să își respecte promisiunea făcută, astăzi, în Parlament. Nu le cerem prea multe. Un singur lucru: Reciprocitate!