Breaking News :

La mulți ani România! La mulți ani români de pretutindeni!

AUR acuză o nouă TRĂDARE de țară! George Simion: După închiderea minelor, vânzarea acțiunilor la Hidroelectrica este o nouă lovitură dată independenței energetice a României

Proteste masive în China împotriva dictaturii comunisto-medicale

Gheorghe Piperea: Nu vă supuneți! Fiecare va avea dreptul să cumpere doar acele produse pe care i le permite banca centrală!

Lista trădătorilor care au votat legile justiției în Senatul României!

Rușine! În timp ce jumătate de milion de români din Ucraina sunt călcați în picioare de autoritățile de la Kiev, coaliția PSD-PNL-UDMR pune steagul Ucrainei pe clădirea Guvernului Românei

Avocatul Gheorghe Piperea: Actul normativ care reglementează recensământul poate fi declarat în totalitate neconstituțional. Cum se ajunge la asta?

Summit-ul Mondial Covid: 17.000 de medici au denunțat politica sanitară. Dezvăluiri despre cea mai mare farsa sanitara!

George Simion (AUR), pe B1 TV: Ungaria încearcă să profite de războiul Rusiei împotriva Ucrainei pentru a crea o zonă de destabilizare în Ardeal

Adrian Pătrușcă: Monseniorul Viganò: Dictatura Sanitară a OMS face parte din „lovitura de stat globală” a Marii Resetări

Liderul senatorilor AUR, Claudiu Târziu, în Senatul României: LEGEA OFFSHORE este o victorie a asasinilor economici și o înaltă trădare a statului român

CNADZORUL, Ministerul Adevărului lui Arafat, e conceput după modelul lui Putin. CNA copiază sub acoperire Roskomnadzorul rusesc

IPOTEZA EXPLOZIVA IN SCANDALURILE ”DICTATURA MILITARA” SI ”CENZURA”: ”PROPUNERILE GUVERNULUI SUNT LUCRATURA RUSEASCA”

Camioanele au invadat Capitala Wellington și au blocat Parlamentul neo-zeelandez. Convoiul pentru Libertate proliferează din Canada și în Alaska, Europa și Noua Zeelandă. Cum va fi în București pe 27 februarie?

George Simion anunță un protest de amploare pe 27 februarie: “Hoții vor să dea un OUG noaptea”. Claudiu Târziu: “Atacurile cresc direct proporțional cu cât AUR ia elan pe scena politică”

Dictatura Covid lovită unde doare! AUR va anula toate amenzile date în perioada pandemiei, imediat după ce va ajunge la guvernare

OPRIȚI URGENT VACCINAREA COPIILOR! Citiți și DAȚI MAI DEPARTE! Apel al Federației Organizațiilor Ortodoxe PRO VITA din ROMÂNIA către Ministerul Sănătății, cadrele medicale, părinți, educatori și întreaga societate civilă

La mulți ani românilor cu ocazia Zilei Unirii Principatelor! Să dăinuie Neamul românesc de pretutindeni!

Această perioadă pe care o trăim o putem eticheta fără să greșim drept dictatură medico-economică impusă de Big Pharma

TEORIA CONSPIRAȚIEI este REALITATE: Virusul SARS-COV-2 a fost conceput în laboratoarele Wuhan cu finanțare din SUA asigurată prin dr. Fauci. DOCUMENTE MILITARE secrete ale Agenției speciale DARPA a SUA publicate de Project Veritas

NAZISMUL VACCINIST ÎN ACȚIUNE: Câini-lupi asmuțiți pe demonstranții anti-vaccin din Olanda se înfig năpraznic într-un manifestant. Visează Ciucă, Rafila și Arafat la așa ceva la București?

Romanian Global News urează românilor de pretutindeni “La mulți ani cu sănătate și bucurii!”

Camera Deputaţilor a votat inițiativa AUR de înfiinţare a unei comisii care să ancheteze achiziţiile publice făcute în pandemie de Ministerul Sănătăţii. PNL-Câțu și UDMR au votat împotrivă! Prietenii știu de ce!!!

Ticăloșia conducerii Comisiei Europene față de contribuabilii europeni, adică față de noi! Europarlamentarul Chris Terheș expune contractele dintre producătorii de vaccinuri și Comisia Europeană: Pagini NEGRE, pentru a nu se vedea clauzele

Senatorul Claudiu Târziu: Cine e vinovat pentru morții din spitale? De ce antiviralul oferit de George Becali, care salva vieți, a fost refuzat?

Cum a pus Big Farma mâna pe PSD! Cel mai mare partid din România nu mai este al românilor! Lista doctorilor sponsorizați de Pfizer: Rafila și Cercel abonați la banii Big Pharma

Incredibil! Lucian Bode a adus numai la acest sfârșit de săptămână pe puțin 20.000 de votanți pentru AUR!

Trompetele propagandei dictaturii Covid mituite de Iohannis, Orban și Câțu! Cine și cât a luat pentru manipularea populației!

Senatul francez a RESPINS proiectul legislativ antinațional al marxiștilor privind vaccinarea Covid obligatorie. Va avea Big Farma majoritate în Parlamentul României?

Manifestul contra vaccinării obligatorii a plecat spre toți parlamentarii din România. Continuăm strângerea de semnături! Comentarii ale românilor: „Vaccinarea este facultativă, libertatea este obligatorie!”

Avertisment: Nu participați la o lovitură de stat parlamentară, respingeți certificatul verde. În caz contrar, contrareacția majorității va fi imprevizibilă

România: Guvernul Cîțu a fost demis. 281 de parlamentari de la PSD, AUR și USR au votat moțiunea de cenzură inițiată de PSD

MANIFESTUL INTELECTUALILOR din România împotriva vaccinării obligatorii: Virgiliu Gheorghe, dr. Anca Nițulescu, dr. Mihaela Secară, dr. Geanina Hagima, dr. Mihai Tîrnoveanu, dr. Adrian Cacovean, Iulian Capsali și sute de alți semnatari. SEMNAȚI AICI

Serviciul de Sănătate Publică din Anglia recunoaște că vaccinul anti-Covid este ineficient: Persoanele vaccinate au murit din cauza variantei Delta la o rată mult mai mare decât persoanele nevaccinate

Peste 5.000 de medici din întreaga lume au semnat o declarație prin care acuză guvernele, corporațiile și asociațiile medicale de CRIME ÎMPOTRIVA UMANITĂȚII: Mii de oameni puteau fi salvați în timpul pandemiei dacă primeau tratamentul corect

Pe 2 octombrie ieșiți în stradă dacă vreți să mai fiți liberi! Dictatura medicală instaurată prin ticăloșia și complicitatea unora ca Iohannis, Câțu, Arafat, Rafila sau Cercel trebuie combătută ! Și dictatura lui Ceaușescu a căzut tot ieșind în stradă!

Parlamentarii AUR au protestat în Parlament deoarece PSD și PNL au blocat, încâlcând Constituția, votarea moțiunii de cenzură

În timp ce trompeta Big Farma de la București Florin Câțu vrea pașapoarte și la nuntă, guvernul britanic renunță la pașaportul anti-COVID

Studiu israelian: Imunitatea naturală este de 13 ori mai puternică decât cea conferită de vaccinul anti-COVID de la Pfizer. Alo! Trompetele Big Farma din România! Se aude?

Marcel Ciolacu: PSD ar putea vota o moțiune a AUR și USR pentru demiterea guvenului Câțu

În timp ce românii dorm, manifestații gigantice în Franța, Marea Britanie, Germania și Italia contra vaccinării forțate și pașaportului sanitar. Strigătul comun: LIBERTATE!

Marius Oprea: De ce cred că Florin Cîţu este ”acoperit” al Serviciilor. Între altele, pentru că nu putea spăla vase pentru 250.000 de dolari, cît l-au costat studiile în SUA

Zeci de mii de manifestanți anti-vaccin și dictatura Covid în Franța, pentru a șasea săptămână consecutive

Peste 8.000.000 de copii au fost uciși prin avort în România de către părinții lor și medicii care au operat avorturile, începând din 1990 și până azi

Dr. Virgiliu Gheorghe a produs un studiu asupra Covid-19. „Trecem printr-un război, iar acesta trebuie dus după legile războiului

Primul SONDAJ CURS după alegeri: Evoluţii spectaculoase în intenţia de vot, după doar două săptămâni

Un spion rus, fără imunitate diplomatică, a fost arestat în Roma în timp ce primea informații secrete de la un agent portughez, și el reținut. În România oare de ce nu sunt prinși spioni ruși?!

„MAREA RESETARE” a Lumii și rolul lui Donald Trump. Planurile unei „oculte mondiale” care vrea să instituie o dictatură medicală și un Guvern Mondial sub pretextul luptei contra Covid 19

decembrie 3, 2022

Gabriela Moisa, LARICS: De ce falsifică Budapesta statisticile cu numărul românilor din Ungaria de astăzi (II)

Foto: Deschidere de an școlar la „Liceul românesc” din Jula. Evenimentul se desfășoară în… limba maghiară.

Continuăm astăzi analizele dedicate minorității românești din Ungaria, aproape uitată și pe cale de dispariție. Profesorul universitar Gabriel Moisa, colaboratorul LARICS de la Universitatea din Oradea, ne relevă, pe parcursul a două episoade, misterul din spatele unei uluitoare strategii de manipulare a guvernului de la Budapesta apropo de minoritățile din Ungaria, în special cea românească, scrie https://larics.ro, preluat de Romanian Global News.

În prima parte a acestei analize, Gabriel Moisa ne arata cum, la un an şi jumătate de la recensământul din noiembrie 2011 din Ungaria, spre stupefacția generală, românii deveniseră nici mai mulţi nici mai puţini decât 35.641, faţă de 7.995 câţi fuseseră cu un deceniu mai devreme. Asta însemna un spor demografic de 241,1%! În această parte vom vedea explicațiile pentru această anomalie deloc inocentă. Analizele anterioare dedicate pericolului dispariției românilor din Ungaria se pot citi aici și aici. Menționăm că materialele sunt parte a unui volum în pregătire (LARICS).
Explicații posibile
Există două posibile explicaţii pentru această creștere neverosimilă. Prima este aceea că datele recensământului din 2011 referitoare la românii din Ungaria nu sunt adevărate, iar cea mai mare parte a celor 35.641 români sunt inventaţi. În această situaţie, făcând o raportare la situaţia din 2010, ca de altfel şi la celelalte alegeri minoritare din trecut, când comportamentul electoral al românilor a fost similar, credem că populaţia românească din 2011 ar fi în cel mai bun caz apropiată de cifra oficială din 2001, adică 7995.
A doua posibilitate ar fi ca populaţia românească din Ungaria să fi fost extrem de timorată în 2014 și 2019 de către nu ştim cine în a se înscrie pe listele pentru alegerile consacrate autoguvernărilor româneşti. Dacă s-ar fi păstrat proporţionalitatea de la alegerile minoritare româneşti din 2010, atunci ar fi trebuit ca din cei 35.651 peste 30.000 să se fi înscris pe listele electorale. Asta în condiţiile în care comportamentul electoral nu s-a schimbat fundamental. Și nu s-a schimbat!
Analizând cele două posibilități credem că ambele ipoteze sunt posibile şi sunt extrem de grave pentru destinul comunităţii româneşti din Ungaria. În orice caz, ceea ce este mai mult decât evident este faptul că există o mare discrepanță între cei care au fost recenzați ca români în 2011, unii în localități dintre cele mai îndepărtate de estul Ungariei, tocmai spre Austria, și numărul celor înregistrați pentru alegerile minoritare românești.
În ceea ce mă priveşte, cred că prima variantă este mai aproape de adevăr, anume că cifrele recensământului din 2011 referitoare la numărul real al comunităţii româneşti din Ungaria de astăzi sunt departe de adevăr. Acest fapt este confirmat, de altfel, de diferite poziţionări publice ale unor reprezentanţi ai românilor din Ungaria şi de simple calcule matematice realizate pe satele cu populaţie românească semnificativă. Datele nu converg deloc.
Câți români sunt în Ungaria?
În aceste condiţii, câţi să fie românii din Ungaria astăzi? Asta nu vom şti cu exactitate niciodată. Ştiu, probabil, autorităţile ungare. Însă, mergând pe un raţionament de bun simţ putem avansa câteva cifre aproximative, prin comparaţie, bazate pe cifre oficiale. Astfel, luând în calcul inclusiv existenţa etnobisnisul, dacă în 2010 un număr de 5227 de persoane au simţit româneşte şi s-au arătat interesate de destinul comunităţii, înscriindu-se pe listele electorale pentru alegerile minoritare dintr-un total oficial de 7995 români, oare câţi putem aproxima că sunt în prezent, în condițiile în care înscrişi pe listele electorale au fost, în 2014, 5118 persoane, reprezentând o scădere de 2,1%, iar în 2019, 7290 de persoane, o creștere de 29%, fapt care a creat din nou suspiciuni majore legate de această situație. Suspiciunile sunt cu atât mai justificate cu cât la votul din 13 octombrie 2019 din cadrul autoguvernării minoritare au fost prezenți doar 4477 electori din cei 7290 înscriși pe liste. Oare cam atâția să fie românii din Ungaria interesați la modul real de propria comunitate?Atâția să mai fie românii din Ungaria?
Întrebarea este legitimă, însă nu avem răspuns ferm. Totuși, într-una dintre ședințele Comisiei Parlamentare a Naționalităților din 7 octombrie 2019 se vorbea deschis despre abuzuri legate de înregistrarea ca minoritari a unora care nu făceau parte dintre aceștia, urmare a menținerii unei legislații ambigue intenționat. În cazul românilor se considera că listele sunt umflate cu cel puțin 20%, ceea ce însemna foarte mult la cei 7290 înscriși, conform celor spuse de reprezentantul germanilor, Ritter Imre, și a celui al grecilor, Sianos Tamás. Dacă lucrurile sunt adevărate și scădem 20 % din 7290, atunci ajungem la 5832. Este o cifră aproximativ egală cu precedentele liste minoritare românești, 5227 în 2010 și 5118 în 2014. Cum și procentul de 20% de înscriși la comandă fără să fie români este doar unul estimativ, putem concluziona că, de fapt, cifra reală poate fi și mai apropiată de listele minoritare precedente, cu atât mai mult cu cât la vot au fost prezenți efectiv 4477 electori. Extinzând raționamentul, reiese că numărul românilor este, de fapt, undeva în jurul cifrei avansate de Eva Iova Șimon, adică 6000-7000.
Fenomenul a fost semnalat de altfel și de către reprezentanții celorlalte minorități naționale din Ungaria. Toate vorbesc despre abuzuri legate de creșterea artificială a numărului celor care s-au înscris la comandă pe diversele liste minoritare, dorind parcă să corecteze ceva din exagerările evidente, prezente în recensământul din 2011.
Reprezentanții minorităților naționale, în speță purtătorii de cuvânt ai acestora din Parlamentul de la Budapesta, au tras un semnal de alarmă clar la una dintre ședințele Comisiei Parlamentare a Naționalităților, care a avut loc la 7 octombrie 2019, după încheierea perioadei de înscriere pe liste. În acest context s-a ridicat problema exagerărilor și ”abuzurilor” pe care le-au sesizat în comunitățile lor cu prilejul pregătirii și desfășurării alegerilor minoritare.Astfel, reprezentantul minorității germane, Ritter Imre, care este și președintele comisiei, a subliniat că este nevoie de o cercetare serioasă, în care trebuie analizată cauza pentru care a crescut cu 34% numărul persoanelor înscrise în registrul naționalităților. La rândul său, purtătorul de cuvânt al grecilor, Sianos Tamás, a prezentat o statistică referitoare la situația minorităților din Ungaria, arătându-se îngrijorat de numărul suspect de mare al înregistraților în prag de alegeri la unele naționalități. Astfel, spunea acesta ”numărul romilor înregistrați a crescut cu 67%, a bulgarilor cu 22%, a grecilor cu 60%, a croaților cu 43%, a polonezilor cu 51%, a germanilor cu 30%, a armenilor cu 92%, a românilor cu 20%, a sârbilor cu 24%, a slovacilor cu 35%, a ucrainenilor cu 27%, iar a rutenilor cu 130%. Reprezentantul grecilor a accentuat că dacă nu vrem să ajungem să fie mai mulți minoritarii în Ungaria decât majoritarii, Comisia Parlamentară ar trebui în cât mai scurt timp să analizeze problema și să ceară modificarea legilor referitoare la alegerile de autoguvernări ale naționalităților”.
La rândul său, ”purtătoarea de cuvânt a rutenilor, Giricz Vera, a spus la ședință: „Kriminalizálódik a nemzetiségi választás. (…) Valahogy nagyon kesztyűs kézzel bánunk ezekkel az emberekkel, nincs büntetés, nincs retorzió és ez ahhoz vezet, hogy a társadalom, a nemzetiségi társadalom kriminalizálódik. Mert mindent szabad.” (Citat din procesul verbal al ședinței Comisiei Parlamentare a Naționalităților din 7 octombrie 2019) Pe românește: „Alegerile minoritare se criminalizează. (…) Suntem mult prea grijulii cu aceşti oameni, nu există pedepse, nu există măsuri drastice, şi asta duce la faptul că societatea, societatea de naționalitate se criminalizează. Pentru că totul este permis”. Se pare că Traian Kreszta, purtătorul de cuvânt al românilor din Parlamentul de la Budapesta, nu a avut nimic de obiectat din această perspectivă. El nu făcea, de fapt, altceva decât să fie în acord deplin cu autoritatea politică ungară datorită căreia a ajuns de fapt într-o poziție publică plătită, mai mult decât privilegiată.
Foarte interesant este faptul că pe site-ul Parlamentului Ungariei nu a apărut nici una dintre aceste chestiuni ridicate. Potrivit procesului verbal de ședință totul era perfect, inclusiv din partea purtătorului de cuvânt al românilor din Parlamentul de la Budapesta, Traian Kreszta, care nu vedea nici o problemă din această perspectivă.
Urmărind rezultatele alegerilor din 13 octombrie 2019, constatăm cu exemple concrete că unii dintre reprezentanții aleși ai minorității române nu au nici o legătură cu aceasta. Astfel, spune Eva Iova Șimon, ”la fel ca în ciclurile electorale anterioare, din 1998 încoace, în autoguvernările românești locale, precum și în cele teritoriale este o abundență de persoane care nu aparțin comunității istorice românești din Ungaria. Noua Autoguvernare Românească pe Capitală va fi compusă din 4 deputați ai ARB (Asociația românilor din Budapesta n.n.) și 3 din partea Uniunii Democratice Maghiaro-Române (UDMR). Listele celor două organizații de desemnare îi au în frunte pe Ana Roxin (președinta ARB), cea care a dat în judecată acum zece ani Foaia românească pentru că a scris despre fenomenul etnobiznisului în Ungaria, și pe acel Papp Zoltán (președinte UDMR), care a blocat în 1998 înființarea Autoguvernării pe Țară a Românilor din Ungaria. Nu avem cunoștință câți din cei 7 vorbesc românește. (…) În județul Bihor, doar ARU (Asociația Românilor din Ungaria n.n.) a avut listă teritorială, astfel că toți cei 7 deputați sunt din partea aceleași organizații. Datorită asimilării lingvistice tot mai mari în Bihor, puțini dintre aceștia vorbesc româna. În județul Ciongrad, 5 deputați va avea ARU și 2 ARM (Asociația Românilor din Micherechi n.n.). Pe lista ARU au apărut și câteva nume absolut noi, care până acum nu au fost cunoscute prin nicio activitate depusă pentru comunitatea românească din Ungaria. În județul Pesta, doar ARB a avut listă, astfel toți cei 7 membri sunt din partea aceleași organizații. Nu cunoaștem ca vreunul din acești deputați să fie român din comunitatea istorică românească și nici dacă vorbesc sau nu limba română”. Toate acestea confirmă, de fapt, posibilele abuzuri despre care vorbea Ritter Imre, reprezentantul comunității germane din Parlamentul de la Budapesta, cel care cerea, de altfel, modificarea legilor ungare referitoare la alegerile de autoguvernări ale naționalităților.
Despre situația minorității române din Ungaria de astăzi a vorbit deschis și percutant și profesorul universitar Gheorghe Petrușan, subliniind că în Ungaria zilelor noastre ”nu se mai vorbește despre problemele reale ale comunității”. În opinia reputatului filolog român din Ungaria, în țara vecină nici măcar nu se mai pune problema identitară pentru români, nu mai poate fi vorba despre promovarea limbii și culturii, ci totul s-a transformat într-o afacere. El opinează că cei care cârmuiesc comunitatea trăiesc foarte bine în conivență cu factorul politic ungar, care nu are nici un interes în a perpetua la modul real minoritățile naționale din Ungaria.

Gheorghe Petrușan discută foarte asumat despre faptul că în prezent, ”cauza românilor din Ungaria, problemele legate de identitatea națională, de supraviețuirea acestei mici comunități etnice a fost transformată într-o oarecare afacere. Eu târziu mi-am dat seama de cotitura care s-a produs. Deci, oameni care auzind de această mare schimbare, de autoguvernări finanțate în mod garantat de stat, se duc din sat în sat, conving o mulțime de oameni, cumpără o mulțime de suflete moarte, le plătește bine dacă face ceva ori dacă nu face, și această pătură susține actuala politică, această mentalitate și acest grup de oameni până în zilele noastre. Noi, care facem parte din generația mea, nu prea știm cum să tratăm această problemă, pentru că asta este cu totul altă chestiune. Nu mai e vorba despre problema identitară a românilor din Ungaria. Nu mai e vorba despre promovarea limbii și a culturii, despre care noi am vorbit și într-o oarecare măsură am reușit să prelungim viața acestei comunități. S-a transformat totul într-o afacere”.
Gheorghe Petrușan este de acord că dacă Ungaria, ”statul în care trăim, ar înțelege că este important și pentru el prelungirea vieții minorităților din Ungaria și că ar trebui să susțină efortul pe care-l face pentru a supraviețui, atunci ar trebui schimbată legea, ar trebui revizuite mai multe decizii. Această lege a apărut în 1993 și temelia ideologică a fost libera alegere a identității naționale. De ce? Pentru ca să corespundă nu numai pentru minoritățile din Ungaria, ci și pentru ungurii din țările vecine, și asta este o altă treabă. Fără să dea nume, Gheorghe Petrușan recunoaște că în statele vecine, România în primul rând, standardele referitoare la minorități sunt foarte ridicate și ar dori ca și în Ungaria să fie la fel. ”Acolo se face treabă bună, se fac lucruri foarte frumoase”, subliniază Gheorghe Petrușan, și ”bine ar fi dacă fiecare stat din UE ar face în felul acesta, dar asta-i altă problemă, repet. Felicitări pentru ei! Dar ce va fi cu noi? Ar trebui regândită și politica față de minoritățile din Ungaria”.
Interviul luat de redactorul Iulia Kaupert profesorului Gheorghe Petrușan se încheia într-o notă mai mult decât pesimistă legată de destinul comunității românești din Ungaria, privită și prin perspectivele alegerilor minoritare din 13 octombrie 2019. Astfel, spunea acesta, alegerile acestea au fost ”groaznice, dușmănoase. Nu s-a vorbit nimic despre problemele reale ale comunității. Nu sunt probleme. Numai performanțe sunt. Totul este OK. Pentru că cineva așa vrea să creadă și să audă. Mergem într-o direcție absolut greșită”.
În semn de protest față de ce s-a întâmplat cu ultimele alegeri minoritare, Gheorghe Petrușan a subliniat că refuză să-și ridice mandatul de deputat minoritar, deoarece ”e imposibil ca eu cu astfel de oameni să vorbesc despre problemele românilor din Ungaria”, făcând referire la ceilalți aleși în Autoguvernarea Românească a Judeţului Ciongrad, care nu sunt membri ai comunității românești, ci unguri. Despre aceștia spunea că ”nu-i cunosc. Cred că ei sunt oameni duși în eroare. Nu cred că ei sunt unguri adevărați, că au conștiință națională, căci dacă ar avea n-ar arunca-o la gunoi și nu s-ar deda de români. Acestea sunt niște lucruri groaznice. Duc în eroare foarte multă lume. Totul s-a redus la faptul că vor avea plată bună și gata. Acest lung proces la care am ajuns de la idealurile noastre, are începutul în 1994, cu prilejul primelor alegeri, când cineva a avut simțul acesta de bișnițar, că aici vor fi bani, a pus mâna pe lucruri și la alegeri s-a produs un prăpăd”.
El recunoștea astfel că în județul Ciongrad, la Seghedin, reprezentanții minorității românești nu mai au practic nici un mandat în Autoguvernarea locală. Este o situație complicată, multiplicată în multe alte locuri din Ungaria. Urmărind listele aleșilor constatăm situații extrem de interesante: dincolo de numele maghiarizate ale acestora, sesizăm faptul că în multe locuri actualii reprezentanți ai comunității românești, pe lângă că nu sunt, de fapt, membri ai minorității românești, sunt parte ai acelorași familii. Este un semn clar a ceea ce sublinia și profesorul Gheorghe Petrușan, că totul s-a transformat într-o afacere și aproape nimeni nu mai este interesat de destinul minorității române din Ungaria.
Discuția referitoare la situația românilor din Ungaria și, mai ales, asupra numărului acestora este una extrem de complicată. Ea poate fi rezumată la ceea ce Eva Iova Şimon spunea, declarându-se şocată cât de mulţi sunt românii din Ungaria conform recensământului din 2011, că “dacă suntem, eu nu ştiu unde suntem”, că de fapt “în realitate nu ştiu dacă suntem mai mulţi de 6–7 mii… “. Cifra este mai apropiată de adevăr. Asta cu atât mai mult cu cât, la alegerile parlamentare din Ungaria din 8 aprilie 2018, când, conform modificărilor legislative din ţara vecină, minorităţile au dreptul de a-şi trimite în parlament un observator fără drept de vot sau, dacă obţin pragul electoral, cu drept de vot, lista Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria a fost votată de un număr impresionant de…….428 de români dintr-un total numărat oficial la Recensământul din 2011 de 35.651, din care, teoretic, o mare parte ar fi trebuit să fie înscrişi în registrul naţionalităţilor pentru alegeri. Restul, de la 428 în sus, fie nu au fost interesaţi de cine îi va reprezenta, fieși-au votat partidul politic preferat, ceea ce reprezintă un barometru clar al asumării scăzute a propriei identităţi româneşti. Situația s-a repetat și cu prilejul alegerilor parlamentare din 3 aprilie 2022, când, parafrazând-o pe Eva Iova Șimon, directorul Foii românești, și cu acest prilej naționalitatea română din Ungaria nu a ales ci doar a votat. Lista minoritară românească a fost votată de doar 526 persoane, cu doar 98 voturi mai multe decât la precedentele alegeri. Restul până la 35.651, cifra indicată de Recensământul din 2011 referitoare la români, nu au fost interesați deloc de comunitate preferând să voteze listele partidelor politice din Ungaria. Pentru a avea o imagine asupra distribuției voturilor românilor din Ungaria, care reflectă realitatea la zi a locurilor în care mai există membri ai comunității care se identifică plenar cu calitatea de român, redăm lista localităților din care au provenit acestea: Aletea, 30 voturi, Apateu, 27 voturi, Bătania, 37 voturi, Bedeu, 3 voturi, Cenadul Unguresc 5 voturi, Chitighaz, 63 voturi, Jula, 54 voturi, Micherechi, 11 voturi, Pocei, 1 vot, Săcal 4 voturi. Diferența până la 526 voturi provine probabil din orașele mari, de unde nu s-au putut aduna datele, deoarece site-ul Biroului Electoral Național nu cuprinde separat datele referitoare la voturile naționalităților. Așadar, în doar 10 localități au existat voturi exprimate pentru lista minoritară, pe lângă câteva orașe mari precum Budapesta și Szeged. Asta deși există peste 70 de localități în care funcționează autoguvernări românești, astfel că se ridică întrebarea din cine sunt formate acestea? Poate surprinde numărul foarte mic de voturi primit de lista românească la Micherechi, o localitate cu un mare număr de români. Explicația nu este foarte sofisticată și ține de înregimentarea liderilor comunității micherechene în echipa Traian Kreszta după ce multă vreme au fost în opozițe cu acesta, o echipă fidelă unui anume partid politic din Ungaria de astăzi. Explicația este valabilă pentru majoritatea comunităților românești din Ungaria, așa firave cum sunt ele, ajutându-ne să înțelegem diminuarea drastică a manifestărilor autentice care contribuie la menținerea identității românilor din Ungaria
Numărul redus de voturi a făcut ca românii din Ungaria să-și trimită în Parlamentul Ungariei doar un purtător de cuvânt, același Traian Kreszta. Aceasta este în fapt oglinda reală a comunității românești din Ungaria, o comunitate aflată într-un teribil reflux generalizat în ultimele decenii.
Interesant este faptul că dacă se înscriau în listele electorale toţi cei care sunt declaraţi membri ai comunităţi româneşti, potrivit numărului avansat de recensământul din 2011, aceştia aveau posibilitatea de a-şi trimite în Parlamentul Ungariei nu numai un reprezentant observator, ci unul cu drept de vot, întrucât ar fi făcut pragul electoral. Legislaţia ungară prevede că dacă eşti înscris în registrul naţionalităţilor nu poţi să votezi vreun partid politic, ci numai reprezentantul propriu al comunităţii etnice din care faci parte şi în al cărui registru te-ai înscris sau un candidat individual în respectiva circumscripţie electorală. În cazul în care nu există reprezentant al naţionalităţii tale, deşi eşti înscris în registru, poţi vota reprezentantul unui partid politic.
În acest context au existat destule cazuri în care, prezenţi la urnă, votanţii înscrişi în registrul naţionalităţii române “spuneau că ei au uitat deja că s-au înregistrat acum patru ani, alţii – şi aceştia au fost mai supăraţi – au zis că cineva tare a încurcat lucrurile, pentru că ei nefiind români ci maghiari niciodată nu s-au înscris în vreun registru de naţionalitate”. Ori asta ne duce cu gândul din nou la recensământul din 2011, când puteai să ai dublă şi chiar triplă identitate. Oamenii uitaseră ce se declaraseră a fi la recensământ, desigur fără să înţeleagă, poate, despre ce e vorba în cazul celor trei întrebări vizând naţionalitatea.“Nu suntem siguri că vom afla vreodată ce s-a întâmplat în realitate, cine a încurcat listele…”, încheia cu tâlc şi Eva Iova Şimon în Foaia românească această spinoasă chestiune.
În realitate, populația românească scade constant din 1920
În concluzie, se poate spune că populaţia de origine etnică românească din Ungaria a scăzut în permanenţă după 1920. Ritmul a fost ceva mai lent până în 1960. După aceea procesul de dispariţie a comunităţii româneşti prin asimilare a fost din ce în ce mai rapid. Practic, conform inclusiv datelor oficiale maghiare, românii din Ungaria au scăzut cu două treimi faţă de 1920. În ultimii 50 de ani tot mai puţini se declară vorbitori de limbă maternă română. Limba română, ca limbă maternă, se vorbeşte din ce în ce mai puţin în satele româneşti. Peste tot, procesul de schimbare a limbii în favoarea celei maghiare este în fază avansată. Situaţia cea mai fericită se consemnează în Micherechi, unde în ultimii 50 de ani numărul celor care se declară vorbitori de limbă maternă română a scăzut cu numai 33%. Aceasta în condiţiile în care în perioada interbelică localitatea era locuită aproape exclusiv de români. În schimb, în Vecherd, bunăoară, în 2001, nimeni nu s-a mai declarat la recensământ ca având limba maternă româna. Unii specialişti români din Ungaria au ajuns la concluzia că singura modalitate prin care se mai poate menţine limba minorităţii române în Ungaria, în condiţiile perpetuării aceleiaşi atitudini a statului maghiar şi în lipsa unor politici coerente concrete în acest sens ale statului român, este implicarea masivă a bisericilor româneşti, indiferent de confesiune. Acestea ar trebui să ajute comunităţile în a se separa social, cultural şi ca limbă de majoritate, să încurajeze răspândirea limbii române şi a registrului bisericesc (stilul elevat, varianta standard), să sprijine folosirea variantei locale a graiului românesc, să accepte un rol mult mai activ în cadrul comunităţii, să încerce influenţarea unui număr cât mai mare a membrilor ei pe parcursul întregii vieţi şi, în fine, să compenseze presiunea politică la care sunt supuşi românii, astfel încât să dispară sentimentul de frică în faţa chestionarelor oficiale. Alţii în schimb sunt mai pesimişti şi consideră că „eforturile” statului ungar în direcţia asigurării condiţiilor propice de dezvoltare pentru români au condus, după cum era şi firesc la un eşec programat. Acest fenomen este demonstrat în prezent de „tendinţa puternică de părăsire a limbii şi tradiţiilor culturale române, slăbirea conştiinţei etnice-naţionale”, care se pare că este ireversibilă.

Mihai Cozma, fost profesor la Catedra de limba şi literatura română în cadrul Universităţii din Seghedin, atrăgea atenţia asupra faptului că procesul este favorizat chiar de instituţia de autoadministrare a românilor din Ungaria, aşa cum a fost ea creată în 1995. În opinia universitarului român din Seghedin sistemul autoguvernării este cât se poate de nepotrivit pentru comunitatea românească din Ungaria. ”Azi, românii din Ungaria alcătuiesc o microsocietate plină de încordări dezbinatoare, lipsită mai ales de solidaritatea cuvenită între instituţii şi indivizi, fapt care îi determină pe mulţi români să se retragă din colectivul de care ar trebui să aparţină activ. Acest fapt contribuie puternic la asimilarea în rândurile ungurimii”, spunea acesta, lăsând să se înţeleagă faptul că la conturarea acestei realităţi a contribuit şi legislaţia minoritară în vigoare în Ungaria. Profesorul Mihai Cozma critica şi o anume neputinţă a liderilor forurilor de autoadministrare româneşti din Ungaria de a colabora efectiv şi eficient cu România, în condiţiile în care această colaborare ar fi benefică pentru comunitate. Acelaşi semnal de alarmă îl trag şi alţi intelectuali români din Ungaria. Printre aceştia Gheorghe Petruşan şi Emilia Martin, autorii volumului Românii din Ungaria, alături de cel pomenit mai sus, atrag atenţia asupra pierderii de teren din partea graiului românesc în Ungaria.
*Dr. Gabriel Moisa este profesor universitar doctor la Facultatea de Istorie, Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării, Universitatea Oradea.

Romanian Global News

Read Previous

Regimul Maia Sandu își îndeplinește misiunea: îi aduce pe proruși la putere la Chișinău! Proteste tot mai viguroase în R.Moldova – se cer alegeri anticipate

Read Next

Cine vă sărăcește cu prețurile la combustibil? Iată: ‘Statul român este principalul beneficiar al scumpirilor la pompă’