Recent, la editura Predania a apărut un volum de reflecție conservatoare sub semnătura reputatului sociolog, profesor universitar, Radu Baltasiu. Într-o piață a cărții ce duce lipsă de astfel de lucrări curajoase, pe fondul unui peisaj intelectual tot mai dominat de curentele progresiste, lucrarea Pentru o Românie Unită în Secolul XXI. Elementele unei posibile doctrine naționale. Economie, Securitate, Tineri și Biserică, reprezintă un demers curajos, asumat, de punere în gardă asupra unora dintre cele mai actuale provocări ale prezentului, transmite Romanian Global News.

Pornind de la constatarea că statalitatea românească e azi extrem de vulnerabilă, contextul geopolitic foarte tensionat, autorul nu se mărginește doar la a identifica probleme, ci propune soluții pentru transformarea României de la statutul de spectator pasiv pe scena internațională, la actor cu viziune și partitură îndrăzneață.
Atunci când își formulează „posibila doctrina națională”, profesorul Radu Baltasiu identifică mai multe elemente în jurul căreia aceasta se poate construi: Dumnezeu, neamul, ierarhia competențelor, țăranul, pământul și resursele sale, familia, educația, identitatea, demnitatea națională, cultura, știința, unitatea națională, românii din comunitățile istorice și diaspora, piața internă, alianțele internaționale.
Diagnoza profesorului Baltasiu este precisă și dură: după 30 de ani de tranziție, România „aproape a încetat să mai aibă stat, acesta reducându-se doar la funcția de prelevare fiscală”, fără nicio pârghie în economie, educație, administrație, „suntem singura națiune fără proiect de țară”, românii, sărăciți sistematic de toate guvernările post-decembriste, sunt siliți să plece într-un exod național „fiind a doua comunitate națională pusă pe drumuri după sirieni”, agresate puternic de statele gazdă, „comunitățile istorice se află în diferite faze de degradare a identității naționale” ș.a.
Soluțiile analistului școlii gustiene nu puteau fi decât în continuarea acestei linii de gândire în care comunitatea deține un loc central. În definitiv, națiunea, patria, familia, diaspora sunt comunități care se cer azi pansate, îngrijite, gândite, inter-conectate. Există un aer tonic al acestei cărți care respiră în prezent și prea puțin în nostalgii paseiste. Îndemnurile către tânăra generație, provocările la adresa Bisericii, Basarabia – un ghid practic de reunificare, slăbiciunile naționalismului românesc sunt capitole care demonstrează acest fapt.
Astfel, volumul se constituie într-o plimbare-lectură prin principalele teme ale gândirii conservatoare românești, un inventar inspirat al vorbelor sale de duh, o invitație la interogații privind rostul unei țări atunci când totul în jur pare ostil.
Autorul confirmă și cu această ocazie statutul de intelectual public pe care și l-a asumat și pentru care Cetatea constituie un subiect de meditație gravă în timpuri în care blocarea în turnul de fildeș reprezintă o abdicare morală.