Sâmbătă, 17 decembrie 2022, a avut loc, la Chișinău, ședința lărgită a Consiliului Politic Național (CPN) al partidului „Alianța pentru Unirea Românilor” din Republica Moldova, convocat în Conferință Națională, transmite Romanian Global News.
În calitate de invitați la Conferință au participat domnii Claudiu Târziu, senator AUR de București, preşedintele Consiliului Naţional de Conducere (CNC) al Alianţei pentru Unirea Românilor (AUR), Andrei Hangan, senator AUR de Brăila, Andrei Busuioc, senator AUR de Vaslui, Robert Alecu, vicepreședinte al AUR România, Mihai Postovan, președintele Asociației Veteranilor de Război ai Armatei Române din Republica Moldova, dar și membri ai Consiliul Național al Unirii.

Pe ordinea de zi a Conferinței, la care au participat 126 de delegați din Chișinău și raioanele Republicii Moldova, au figurat chestiuni privind situația politică curentă din Republica Moldova, admiterea de noi membri de partid, dar și adoptarea unor Rezoluții pe subiecte de actualitate politică.
Domnul Boris Volosatîi, deputat în Parlamentul României, președintele AUR Republica Moldova, a menționat faptul că se impune o mobilizare generală a membrilor și simpatizanților AUR Republica Moldova, astfel încât din primele zile ale anului 2023 să se purceadă la închegarea organizațiilor teritoriale din raioane și diaspora, constituirea organizațiilor de tineret, de femei, de seniori, deoarece la finele anului viitor urmează să se desfășoare alegerile locale generale, iar AUR Republica Moldova trebuie să participe în calitate de concurent electoral pentru a transmite mesajul unionist în fiecare localitate a Basarabiei.
La finalul reuniunii, după dezbateri, participanții la eveniment au adoptat, cu unanimitate de voturi, următoarele Rezoluții:

1. Cu privire la ieșirea Republicii Moldova din CSI;
2. Cu privire la înființarea batalionului mixt de menținere a păcii cu sediul la Iași;
3. Cu privire la anularea interdicției de intrare în Republica Moldova a domnului George Simion;
4. Cu privire la susținerea demersurilor Mitropoliei Basarabiei de recuperare a patrimoniului ei confiscat de regimul sovietic de ocupație și deținut de Republica Moldova;
5. Cu privire la securitatea energetică a românilor dintre Nistru și Prut și inadmisibilitatea susținerii economice a regimului separatist de la Tiraspol prin livrarea gazelor naturale furnizate de România;
6. Cu privire la limba română de stat.

Ce adeclarat senatorul Claudiu Târziu la Chișinău puteți vedea aici :

https://fb.watch/huJGaTQImN/

Rezoluțiile adoptate la Chișinău :

REZOLUȚIA
cu privire la ieșirea Republicii Moldova din CSI

Republica Moldova a aderat la Comunitatea Statelor Independente (CSI) în anul 1994 prin decizia Parlamentului dominat de agrarieni și socialiști de ratificare a Statutului CSI semnat la Alma-Ata, Kazahstan, la 21 decembrie 1991, de către fostul președinte Mircea Snegur.
CSI reprezintă o structură de substituție a fostului imperiu sovietic și este controlată de către Federația Rusă, care deține, în mecanismul de adoptare a deciziilor o cotă de 51% din voturi. Statele ex-sovietice care s-au retras din CSI sunt Georgia, Ucraina și Turkmenistan. Republica Moldova nu are frontieră comună cu niciun alt stat membru CSI. De asemenea, Republica Moldova este singurul stat care a obținut statutul de candidat la aderare la Uniunea Europeană care mai rămâne membru CSI după retragerea din această organizație a Georgiei și Ucrainei.
Mutațiile geopolitice din Europa și degradarea dramatică a contextului de securitate regională din cauza războiului nejustificat purtat de Federația Rusă în Ucraina determină necesitatea ca Republica Moldova să părăsească CSI. Procedurile de ieșire din CSI durează, potrivit documentelor acestei organizații controlate de Moscova, cel puțin un an.
Alianța pentru Unirea Românilor își exprimă nemulțumirea în legătură cu faptul că în ultimii doi ani factorii politici de la Chișinău nu au declanșat procedurile de retragere din CSI și face apel către actuala putere să denunțe acordurile CSI și să inițieze neîntârziat procedurile de ieșire a Republicii Moldova din CSI.
Acest pas este unul important și strict necesar în procesul de pregătire a reunirii Basarabiei cu Patria Mamă România.
Chișinău, 17 decembrie 2022

REZOLUȚIA
cu privire la înființarea batalionului mixt de menținere a păcii cu sediul la Iași

Alianța Nord-Atlantică încurajează constituirea de batalioane mixte de menținere a păcii. În anul 2015, după anexarea Crimeii de către Federația Rusă, a fost lansată ideea alcătuirii unui batalion mixt româno-moldovean de menținere a păcii cu sediul la Iași.
În anul 2015 Ministerul Apărării Naționale al României a promis sprijin militar consistent Armatei Naționale a Republicii Moldova, constând în înzestrare cu tehnică militară și furnizarea de informații militare în caz de forță majoră, dar și pe timp de pace. În același an, părțile au convenit asupra întâlnirilor semestriale alternative, la București și Chișinău, ale comisiilor mixte ale celor două Ministere ale Apărării Naționale.
În anul Centenar 2018, Ministerul Apărării Naționale al României, a relansat, la Chișinău, ideea alcătuirii batalionului mixt româno-moldovean, subliniind necesitatea sporirii gradului de interoperabilitate și de schimb de experiență care să ducă la dezvoltarea spiritului de echipă între cele două armate.
Regimul Dodon-Plahotniuc a reacționat negativ și nu a dat curs invitației Bucureștiului privind înființarea batalionului mixt româno-moldovean de menținere a păcii.
Ne exprimăm insatisfacția în legătură că actualul regim Sandu se menține în ultimii ani pe pozițiile fostului regim Dodon-Plahotniuc și nu a dat niciun semn de schimbare de atitudine în chestiunea înființării batalionului mixt româno-moldovean de menținere a păcii, cu sediul la Iași.
În aceste condiții Alianța pentru Unirea Românilor cere autorităților de la Chișinău să-și revizuiască poziția în această chestiune de importanță strategică și să dea curs neîntârziat inițiativei României privind înființarea la Iași a batalionului mixt de menținere a păcii, astfel încât acesta să fie constituit în prima jumătate a anului 2023.
Chișinău, 17 decembrie 2022

REZOLUȚIA
cu privire la anularea interdicției de intrare în Republica Moldova a domnului George Simion

În noaptea de 1 spre 2 octombrie 2018 Biroul Migrație și Azil din cadrul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova i-a aplicat domnului George Simion, cetățean al României, interdicția de intrare în Republica Moldova pentru o perioadă de cinci ani, invocând fără niciun temei articolul 55 al Legii nr. 200 din 16 iulie 2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova, articol care face trimitere la ”pericolul pentru securitatea națională și ordinea publică”.
Este un fapt general cunoscut că domnul George Simion nu a întreprins niciodată acțiuni care să prezinte ”pericol pentru securitatea națională și ordinea publică” din Republica Moldova. Singurele sale activități publice în Republica Moldova se înscriu perfect în limitele legale, iar opiniile unioniste exprimate de domnia sa, ca și militantismul unionist în general, nu pot prezenta niciun fel de pericol real pentru securitatea națională și ordinea publică din Republica Moldova.
Cu toate acestea, domnia sa a fost declarat indezirabil de mai multe ori, deciziile Biroului Migrație și Azil din cadrul Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova fiind anulate de către instanțele judecătorești din Republica Moldova. Din informațiile de care dispunem, acele abuzuri din timpul regimului Dodon-Plahotniuc au făcut și obiectul preocupării autorităților de stat din România, inclusiv a Ministerului Afacerilor Externe.
Constatăm că există o continuitate perfectă între poziția autorităților de la Chișinău de dinainte și de după alegerea președintelui Maia Sandu, care are în subordine Serviciul de Informații și Securitate (SIS), instituție succesoare a fostului KGB din RSS Moldovenească care a cerut aplicarea interdicției.
În data de 13 martie 2021, deputatul George Simion, care urma să participe la ședința Comisiei comune pentru integrare europeană dintre Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova, ca membru al acestei Comisii, a fost împiedicat de către autoritățile de frontieră să intre în Republica Moldova, acestea invocând decizia nr. 591 din 1 octombrie 2018 ”cu privire la declararea străinului persoană indeziarabilă”. Acest fapt confirmă că regimul Maia Sandu a păstrat aceeași atitudine politică în această chestiune, refuzând să inițieze procedura de ridicare a interdicției, dat fiind că interdicția în sine este lipsită de temei real.
Având în vedere aceste aspecte, Alianța pentru Unirea Românilor le adresează un apel energic autorităților de la Chișinău să anuleze interdicția nejustificată și abuzivă aplicată domnului George Simion de regimul prorus Dodon-Plahotniuc.
Chișinău, 17 decembrie 2022

REZOLUȚIA
cu privire la susținerea demersurilor Mitropoliei Basarabiei (Patriarhia Română) de recuperare a patrimoniului ei confiscat de regimul sovietic de ocupație și deținut de Republica Moldova

Mitropolia Basarabiei, interzisă în perioada sovietică, a putut fi reactivată doar după încetarea ocupaţiei sovietice şi proclamarea independenţei de stat a Republicii Moldova. Ea a fost reactivată la 14 septembrie 1992 și înregistrată la 30 iulie 2002, prin ordinul nr. 1651 al Serviciului de Stat pentru Problemele Cultelor de pe lângă Guvernul Republicii Moldova. Înregistrarea Mitropoliei Basarabiei s-a produs sub presiune internațională, urmare a Hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului din 13 decembrie 2001 (definitivă din 27 martie 2002).
Mitropolia Basarabiei a fost și rămâne o victimă a regimului sovietic de ocupaţie, fiind deposedată abuziv de totalitatea bunurilor sale materiale, sacre şi profane. Această deposedare s-a produs prin efectele legislaţiei sovietice, extinse în 1940 şi 1944 asupra Basarabiei, legislație ce stabilea că Bisericile şi părţile lor componente nu sunt persoane juridice şi nu pot deţine proprietăţi. Statul sovietic se declarase prin legislaţie singur proprietar al bunurilor cu caracter religios.
În sensul tratatelor internaționale privind succesiunea statelor, Republica Moldova este succesor local și în parte al fostei URSS. Astfel, Republicii Moldova, ca stat post-sovietic, îi revin un șir de obligații în ceea ce privește repararea abuzurilor trecutului din perioada de ocupație.
Astăzi Mitropolia Basarabiei cuprinde peste o treime din corpul social al Republicii Moldova și are cea mai mare dinamică printre toate cultele religioase legal recunoscute. Ea întreprinde un efort susținut de recuperare a populației ortodoxe române din prizonieratul canonic al Bisericii Ortodoxe Ruse și structura sa locală de ocupație canonică care s-a autodenumit drept ”armata a XV-a rusă”.
În această situație, Alianța pentru Unirea Românilor adresează un apel energic autorităților Republicii Moldova să modifice neîntârziat legislația în materie de culte religioase, asigurând astfel cadrul legal pentru restituirea efectivă a patrimoniului bisericesc confiscat abuziv de către regimul sovietic de ocupație și deținut de Republica Moldova ca succesor al fostei URSS.
Chișinău, 17 decembrie 2022

REZOLUȚIA
cu privire la securitatea energetică a românilor dintre Nistru și Prut și inadmisibilitatea susținerii economice a regimului separatist de la Tiraspol prin livrarea gazelor naturale furnizate din România

Energetic, financiar și economic Republica Moldova, care exercită control administrativ asupra fostelor județe ale României Cahul, Tighina, Lăpușna, Orhei, Bălți, Soroca și parțial Ismail, Cetatea Albă și Hotin, este un stat slab, dependent într-o măsură covârșitoare de resursele externe.
Războiul purtat de Federația Rusă în Ucraina a comportat un șir de consecințe negative pe plan economic asupra românilor din actuala Republică Moldova. Unele dintre aceste urmări au fost oprirea livrărilor de curent electric de la Centrala de la Cuciurgan, controlată de regimul marionetă rusesc de la Tiraspol, și diminuarea substanțială a volumelor de gaze naturale livrate de către Gazprom.
În aceste condiții, România a intervenit salvator în favoarea populației dintre Nistru și Prut, asigurând, la parametri maximi, exportul de energie electrică prin Linia de tensiune înaltă Isaccea-Vulcănești, precum și exportul de gaze naturale prin gazoductul strategic Iași-Ungheni-Chișinău. Astfe, lumina și căldura pentru românii basarabeni vine de la București.
Cu toate acestea, actualul regim de la Chișinău a decis în ultimele zile limitarea importurilor de curent electric din România, reluarea contractelor cu regimul separatist de la Tiraspol și direcționarea gazelor naturale importate din România către Centrala electrică de la Cuciurgan. Aceste măsuri sunt de natură să reia finanțarea de către Chișinău a regimului secesionist prorus din regiunea transnistreană.
Ținând cont de aceste aspecte, Alianța pentru Unirea Românilor denunță politica de complicitate financiar-economică a Chișinăului cu Tiraspolul și exprimă un protest energic față de decizia actualului regim Sandu de limitare a importurilor de energie electrică din România și de direcționare a volumelor de gaze naturale importate din România către Centrala electrică de la Cuciurgan. Nu putem admite ca regimul marionetă din zona de ocupație rusă să fie finanțat cu banii consumatorilor dintre Nistru și Prut și să folosească resursele energetice din România.
Chișinău, 17 decembrie 2022

REZOLUȚIA
cu privire la limba română de stat

Parlamentul local de la Chișinău a sfidat prevederile Declarației de independență a Republicii Moldova din 27 august 1991, precum și poziția Academiei de Științe privind denumirea corectă a limbii de stat și a inclus în textul Constituției din 1994 denumirea de ”limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine”.
Curtea Constituțională a interpretat articolul 13 din Constituție și a hotărât la 5 decembrie 2013 că Declarația de independență face parte, ca document imuabil, din blocul constituțional și are întâietate în raport cu textul Constituției. Astfel, sintagma ”limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine” a fost declarată nulă, urmând a fi înlocuită în Constituție cu sintagma ”limba română” din Declarația de independență.
Articolul 140 din Constituție și articolul 28 din Legea cu privire la Curtea Constituțională prevăd că hotărârile Curții Constituționale sunt definitive și executorii, nu pot fi atacate, iar legile și actele normative declarate neconstituționale devin nule din momentul pronunțării hotărârii corespunzătoare a Curții.
Hotărârea Curții Constituționale din 5 decembrie 2013 produce efecte directe, în acest caz, este suficientă intervenția organelor Executivului responsabile de aducere a textului actelor normative în conformitate cu hotărârile Curții. Prin analogie, aducem în atenție un caz ulterior, din anul 2016, când Curtea a declarat neconstituțională procedura alegerii președintelui Republicii Moldova. În acel caz funcționarii guvernamentali au adus textul constituțional relevant în conformitate cu Hotărârea Curții Constituțională, fără a mai fi necesară intervenția parlamentului.
Având în vedere aceste aspecte, cerem autorităților competente de la Chișinău aducerea articolului 13 din Constituție în conformitate cu Hotărârea Curții Constituționale din 5 decembrie 2013, care a stabilit definitiv că limba de stat a Republicii Moldova este limba română.
Orice tărăgănare în această chestiune este interpretabilă politic și echivalează cu menținerea statului pe linia moldovenismului antiromânesc, care urmărește crearea unei așa-zise ”națiuni civice moldovenești” diferite de cea română.
Chișinău, 17 decembrie 2022