Au ajuns în Parlament Comunicările Comisiei Europene – documentele de lucru aferente Semestrului European 2023 „Pachetul de primăvară”: Analiza aprofundată a României 2023, Raportul de Țară 2023 privind România, propunerea de Recomandare a Consiliului privind Programul național de reformă al României pentru 2023 și avizul Consiliului UE privind Programul de convergență al României pentru 2023, se arată într-o analiză a dr. Andrei Dârlău, preluată de Romanian Global News.
“Consider problematică evaluarea pe care o face Comisia Europeană României în aceste documente. Comisia afirmă în aceste documente că România are vulnerabilități privind balanța externă, îi semnalează existența unor probleme structurale și dezechilibre excesive, îi impută deficitul guvernamental prea mare (6,2% din PIB în 2022) și îi cere să reducă acest deficit. Comisia cere României implementarea integrală a reformei pensiilor și reformelor fiscale din PNRR.
Dar, în evaluarea ei, Comisia Europeană nu ține cont că mare parte din aceste probleme structurale au fost și sunt cauzate chiar de propriile ei cerințe.
Deficitul excesiv este cauzat în mare parte de cerințele impuse chiar de Comisia Europeană.
Nu mai este un secret că pandemia de Covid-19 a afectat grav România prin măsurile aberante impuse de Bruxelles (lock-down, blocaje economice, import de vaccinuri inutile, chiar dăunătoare).
Este de notorietate și faptul că războiul din Ucraina a afectat și continuă să afecteze serios România, inclusiv prin impactul cerealelor ucrainene care au inundat piața românească în loc să se limiteze doar la un simplu tranzit, dar și prin alte ajutoare consistente, unele nici măcar comunicate public.
Reforma sistemului de pensii, așa cum ni se impune prin PNRR, este nesustenabilă și va afecta negativ milioane de români.
Cât despre ceea ce unele voci lucide (în Germania sau Olanda de pildă) au numit „nebunia verde”, Comisia ne-a impus măsuri exagerate și dezavantajoase, invocând țintele absurde privind tranziția verde, schimbările climatice, decarbonizarea, reducerea emisiilor de CO2 sau metan, neutralitatea climatică. Ne-am aliniat fără crâcnire programelor și pachetelor europene precum Pactul Verde, „Pregătiți pentru 55” (Fit for 55) etc., care au devenit „biblia” noastră în materie de energie.
Ne-am grăbit să închidem mult prea devreme capacități de producere a energiei pe bază de combustibili fosili. Am închis valoroase exploatări miniere de cărbuni deși avem încă rezerve importante de huilă și lignit.
Închiderea prematură de capacități energetice a dus la creșterea fulminantă a prețurilor la energie, cu consecințe structurale grave în economie.
Considerăm că aceste cerințe sunt excesive și împovărează mult economia noastră națională, deși contribuția României la schimbările climatice este infimă. Aceste cerințe nu fac decât să ducă la dezindustrializarea noastră și transferul producției industriale în țări precum China și altele care nu au reglementări și restricții în acest sens.
Este o politică ipocrită și dezavantajoasă, care face economiile europene necompetitive pe piața globală.
Chiar și angajamentul de a elimina producția de energie pe bază de cărbune / lignit până cel mai târziu 2032 este prea ambițios. Termene mai lungi trebuiau negociate cu Comisia.
Noi însă eliminăm aceste capacități și resurse chiar mai devreme decât ne-am angajat, în detrimentul nostru. Țintele pentru creșterea producției de energie din surse regenerabile sunt nerealiste. Reducerea dependenței de combustibili fosili și accelerarea producției de energie din surse regenerabile este dificilă și ia timp. Cei 1695 MW de capacități de producție de energie electrică pe bază de cărbune, pe care deja le-am închis, au un efect extrem de negativ asupra economiei României și cetățenilor ei.
Ni s-a cerut să atingem ținte climatice absurde, iar noi am răspuns prin „curbe de sacrificiu” impuse populației și creșterea impozitelor.
Nici educația adulților nu este soluția la problemele grave ale învățământului din România, așa cum recomandă Comisia – și sunt și alte recomandări bizare.
Pentru aceste motive consider că unele dintre analizele făcute de Comisie în aceste documente sunt inechitabile, nu atât prin constatările macro-economice, în general corecte, cât prin nerecunoașterea propriei responsabilități a Comisiei pentru efectele unor măsuri chiar de ea cerute.
A nu se înțelege că aș nega existența și a altor probleme reale, structurale, pentru care vina n-o poartă Comisia, ci proasta gestionare a guvernelor succesive ale României.
Doar un exemplu șocant: se recunoaște public că evaziunea fiscală este în România de 150 miliarde lei pe an. Adică pierdem 30 miliarde euro pe an doar din evaziune.
Or, fondurile din PNRR sunt 29 miliarde euro în 7 ani. Se face mare caz de PNRR, dar România pierde într-un singur an o sumă egală cu toți banii din PNRR în 7 ani.
Asta nu este vina Comisiei Europene, ci a unor politici fiscale dezastruoase și a incapacității ANAF / Ministerului de Finanțe de a colecta în special taxele marilor contribuabili (corporații).
Așadar, a nu se interpreta analiza de mai sus ca un reproș făcut exclusiv Comisiei.
Nu pledez pentru euroscepticism ci pentru euro-discernământ și euro-responsabilizare.”