Se subînțelege că Polonia, statele baltice și România preferă să rămână sub umbrela de securitate a SUA, se arată într-un comentariu de Andrew Korybko, citat de https://opozitia.net și preluat de Romanian Global News.
Financial Times (FT) a citat patru oficiali europeni anonimi pentru a raporta că „puterile militare europene lucrează la un plan pe 5-10 ani pentru a înlocui SUA în NATO”. Marea Britanie, Franța, Germania și țările nordice sunt menționate ca fiind cele care doresc să prezinte această propunere SUA în timpul următorului summit NATO din iunie. De asemenea, FT a raportat că unele țări au refuzat să participe la discuții, fie de teamă că ar putea încuraja SUA să acționeze mai rapid în acest sens, fie din cauza convingerii lor că americanii nu vor abandona Europa.
FT se referă probabil la Polonia, statele baltice și România, cele mai importante țări de pe flancul estic al NATO, care preferă toate să rămână sub umbrela de securitate a SUA. Flirtul recent al Poloniei cu Franța ar putea anunța un pivot în toată regula în cazul în care liberal-globaliștii aflați la guvernare vor câștiga alegerile prezidențiale din mai, dar pentru moment funcționează ca o încercare de a reechilibra legăturile cu SUA în contextul incertitudinii cu privire la planurile sale viitoare. De asemenea, poate fi văzută ca o tactică de negociere greșită pentru menținerea și extinderea prezenței militare a SUA.
În ceea ce privește statele baltice, acestea au o elită proamericană convinsă și se vor alinia la UE doar în cazul în care vor fi forțate de Trump, care va reduce unilateral sau chiar va retrage complet trupele americane de pe teritoriile lor, ca parte a unui mare acord cu Rusia. Între timp, România a respins în mod remarcabil propunerea Franței de a-și extinde umbrela nucleară asupra restului continentului, ceea ce poate fi interpretat ca acordând mai multă încredere SUA decât Europei în scenariul unei crize cu Rusia cu privire la Moldova.
În cazul în care cele cinci țări continuă să își perceapă interesele naționale în acest mod, ceea ce ar necesita ca liberal-globaliștii aflați la putere în Polonia să nu se orienteze către Franța în cazul în care câștigă președinția (adversarii lor sunt comparativ mai pro-americani), atunci ar apărea o ruptură europeană intra-NATO. Franța și Germania, care concurează între ele și cu Polonia pentru conducerea Europei post-conflict, și-ar putea vedea astfel contestată de SUA influența preconizată asupra Europei Centrale și de Est (ECE).
De la Estonia până la România și, posibil, până la Bulgaria și chiar Grecia, penultima dintre acestea fiind orientată către SUA cu mult timp în urmă împotriva voinței populației sale rusofile, în timp ce ultima are nevoie de SUA pentru a ține la distanță pretențiile maritime ale Turciei, flancul estic al NATO ar cădea sub influența SUA. Așa-numitul „cordon sanitar” ar putea servi atunci scopului dublu de a menține influența SUA în această parte geostrategică a Europei, pe măsură ce „pivotează (înapoi) spre Asia”, menținând în același timp Europa de Vest și Rusia divizate.
Scenariul ar putea fi contrabalansat de liberalii polonezi, așa cum s-a explicat, dar se bazează și pe următoarele aspecte: 1) țările ECE continuă să perceapă Rusia ca pe o amenințare; 2) acestea consideră că SUA este un partener de securitate mai de încredere decât UE; și 3) SUA nu cedează în mod voluntar toată influența sa în Europa. Dacă variabilele amintite rămân constante, atunci Europa de Vest s-ar putea consolida din punct de vedere militar în mare măsură independent de Europa Centrală și de Est, ceea ce Europa Centrală și de Est ar putea totuși aprecia, deoarece le va consolida strategiile de „descurajare”.
La urma urmei, dacă America le abandonează în scenariul puțin probabil al unui război fierbinte NATO-Rusia, care rămâne cumva sub pragul nuclear, atunci țările ECE s-ar putea baza pe o Europă de Vest consolidată militar pentru a se grăbi să le salveze dacă nu pot opri Rusia pe cont propriu. Așadar, Rusia nu intenționează să invadeze NATO, influența militară continuă a SUA în ECE ar putea descuraja acțiunile provocatoare ale acestor țări antirusești, iar reputația SUA ar fi distrusă dacă le-ar abandona în timpul unui război fierbinte.
Ținând cont de aspectele menționate, Europa s-ar putea bifurca din punct de vedere militar într-o jumătate vestică autonomă din punct de vedere strategic și una estică aliniată cu SUA, dacă raportul FT privind planurile primei de a înlocui SUA în NATO este adevărat. Singurul factor care ar putea contracara în mod realist acest scenariu ar putea fi rezultatul viitoarelor alegeri prezidențiale din Polonia. Ele ar atrage astfel atenția asupra influenței disproporționate a Poloniei în modelarea viitoarei arhitecturi de securitate a Europei, al cărei subiect se află în centrul tensiunilor NATO-Rusia.
https://opozitia.net/2025/03/16/redirectioneaza-35-din-impozitul-pe-venit-pentru-opozitia-net-4/