Harta electorală adevărată este aceasta, cu reprezentarea secțiilor de votare, nu cea cu județe, prezentată de presă.Lăsând la o parte petele verzulii din Transilvania, care reprezintă votul etnic al UDMR, Nicușor Dan a câștigat în orașe. George Simion a câștigat peste tot în mediul rural, în “România profundă”, scrie George Scarlat pe facebook, preluat de Romanian Global News.

Șablonul cu electoratul “proeuropean” sau chiar “progresist” din marile orașe, care ar fi cosmopolite, centre universitare, racordate la globalizare etc nu ține, pentru că Nicușor Dan a câștigat și în orașe mici și mijlocii, ca Vaslui, Bârlad și Huși.
În orașe se află salariații statului, de la direcții deconcentrate și pânâ la filialele de companii de stat, instituții de învățământ, cultură samd.
Majoritate acestor români au văzut în Nicușor Dan “un președinte pentru liniștea noastră”, după cum suna și sloganul cu care Ion Iliescu a obținut 85% la primele alegeri prezidențiale din istoria României de la 20 mai 1990.
De exemplu, în București Nicușor Dan a obținut 1.100.000 voturi, pentru că București este citadela salariaților statului. Sunt poate sute de mii, pentru că aici au sediile centrale ministerele, autoritățile, agențiile și oficiile de stat. Aici se află armata de salariați din administrația locală, de la cele 7 primării și instituțiile și companiile din subordinea acestora, de la STB la ADP-urile de sector.
Din păcate pentru salariații și pentru țară în general, ei nu vor avea parte de “liniștea” pentru care au votat.
Nu este vorba doar despre anunțul lui Ilie Bolojan, care a confirmat că vor urma disponibilizări de personal și majorări de taxe și impozite.
De exemplu, există o lege care ar urma să intre în vigoare pe 1 iulie 2025, dacă nu cumva îi vor proroga, adică îi vor amâna aplicarea. Conform acestei legi, instituțiile care au sub 50 de salariați vor fi desființate, adică majoritatea instituțiilor de stat din provincie. Guvernul este obligat să taie “în carne vie”.
Tot în orașe, fie ele mari, mici și mijlocii, se află firmele care au contracte cu statul. Demagogia a demonizat “afacerile cu statul”, deși statul este cel mai mare client pentru bunuri și servicii din piață.
Ca să vă faceți idee, în 2019 statul a cheltuit pe achiziții 49 miliarde euro sau un sfert din PIB și în 2020 36,5 miliarde euro sau 17% din PIB.
La îndemnul unor primari, au fost patroni de firme care lucrează cu statul și care și-au speriat salariații că vor rămâne fără lucru, dacă va câștiga George Simion alegerile. Din păcate pentru aceste firme și salariații lor, s-ar putea să rămână fără lucru și sub Nicușor Dan, președintele ales “pentru liniștea lor”. Guvernanții vor încerca să reducă deficitul bugetar, care a fost de 9,6% din PIB pe 2024, măcar cu
2,3 la sută din PIB, adică 44 de miliarde de lei sau aproape 9 miliarde de euro.
Pentru că banii vor trebui tăiați de undeva, guvernanții vor tăia de la cheltuielile cu achiziții publice, băgând astfel firmele în dificultate. Cam așa au făcut de fiecare dată când au avut tentative de reducere a deficitului bugetar, cu riscul de a împinge economia în recesiune prin contractarea pieței.
În orașe se află și corporațiile și nu mâ refer la sediile centrale din București, ci și la punctele de lucru din provincie si care sunt cei mai mari angajatori din România.
Aflu că anumiți manageri din această branșă și-au exercitat influența asupra salariaților, încercând să-i determine să voteze cu Nicușor Dan. Una dintre liniile de mesaj a fost cea despre pierderea locurilor de muncă, în cazul câștigării alegerilor de către George Simion.
Așadar, alegătorii din orașele mici, mijlocii și mari, salariați în principal la stat, dar și în mediul privat si care au votat pentru “stabilitate” vor fi crunt dezamăgiți după instalarea noului guvern, la fel ca noi, toți românii.
Sistemul și-a mai tras un pic răsuflarea după ce a reușit să îl pună pe Nicușor Dan președinte, însă mai greu este să rezolve catastrofa pe care tot el a provocat-o și pe care o amintesc:
Deficit bugetar de 9,6% din PIB, cea mai mare inflație și cea mai mare dobândă din Europa, cel mai mare deficit de cont curent, de 33 miliarde euro și o datorie externă care a sărit la 214 miliarde euro de la 100 miliarde euro în decembrie 2019 și 200 miliarde euro în decembrie 2024.