În perioada 28-29 iulie, la Radisson Blu Leogrand Hotel din Chișinău, am participat la cea de-a patra ediție a conferinței internaționale Make Europe Great Again (MEGA). Conferința de la Chișinău se desfășoară sub titlul „Moldova între Est și Vest”, scrie pe facebook directorul Centrului Român de Studii și Strategii, Eugen Popescu, preluat de Romanian Global News.

“Evenimentul a reunit politicieni, analiști și activiști conservatori din Europa, SUA și Asia într-o dezbatere de idei care să încurajeze intrarea R. Moldova într-o zonă de normalitate și democrație.
Din păcate acțiunile antidemocratice, de factură stalinistă, ale regimului Maia Sandu a aruncat o umbră asupra acestei părți de pământ românesc. Cu tot efortul regimului dictatorial de la Chișinău de împiedicare a desfășurării conferinței, aceasta a avut loc. Intervenția decisivă a autorităților americane a stopat acțiunile regimului Maia Sandu.
Vă prezint intervenția pe care am avut-o în calitate de director al Centrului Român de Studii și Strategii, intitulată Reunirea Republicii Moldova cu România – o datorie istorică și o soluție strategică”.

https://www.facebook.com/share/v/19aRho5Nwv

Reunirea Republicii Moldova cu România – o datorie istorică și o soluție strategică

Tema pe care o abordăm astăzi este una esențială pentru înțelegerea destinului geopolitic, identitar și valoric al Republicii Moldova: poziționarea sa între două mari forțe centrifuge – imperialismul estic și federalismul occidental.

Pe de o parte, Federația Rusă continuă să manifeste o atitudine neoimperialistă, justificată prin argumente istorice și lingvistice, dar care, în esență, vizează menținerea unui spațiu de influență geopolitică. Intervenția directă sau indirectă în regiuni separatiste, promovarea narativelor sovietizante și sprijinul pentru vectori politici anti-occidentali sunt expresii clare ale acestei intenții. R.Moldova este percepută în continuare nu ca un stat suveran, ci ca o zonă-tampon între „lumea rusă” și Occident.

Pe de altă parte, în discursul legat de iluzoria integrare europeană a R. Moldova, observăm o presiune ideologică tot mai accentuată către un federalism supranațional, care tinde să erodeze identitățile naționale în numele unei unități artificiale. Sub pretextul diversității și al modernizării, se promovează un model cultural și instituțional care nu întotdeauna respectă specificul valoric, istoric și religios al statelor membre sau candidate. Acest tip de uniformizare riscă să marginalizeze exact acele elemente care dau coerență internă unei națiuni: limba, tradiția, credința și sentimentul apartenenței la o identitate națională.

Așadar, Republica Moldova se află într-o poziție de echilibru precar. A opta necondiționat pentru Est înseamnă regres geopolitic și autoritarism; a adera orbește la modele vest-europene poate însemna pierderea specificului național și acceptarea unei forme subtile de colonizare culturală cu specific woke.

Cred că o viziune conservatoare echilibrată este necesară: una care nu respinge cooperarea internațională, dar nici nu o acceptă în detrimentul suveranității și identității. O R.Moldovă cu adevărat europeană trebuie să fie o R.Moldovă fidelă rădăcinilor sale românești, valorilor sale tradiționale și aspirațiilor sale istorice.

Doamnelor și domnilor,

Mă aflu astăzi în fața dumneavoastră nu doar pentru a rosti o opinie politică sau o declarație de principiu, ci pentru a susține, cu argumente istorice, culturale și geopolitice, că reunirea Republicii Moldova cu România nu este o utopie, ci o necesitate – una istorică, una morală și, fără îndoială, una strategică.

Avem rădăcină comună, dar o istorie frântă de un act criminal.

Republica Moldova nu este doar un „stat artificial” – dar este un stat rupt dintr-un întreg. Ea nu a apărut ca rezultat al unei voințe populare distincte, ci ca efect al pactului Ribbentrop-Molotov, o înțelegere criminală între două regimuri totalitare, nazist și sovietic.
Basarabia a fost parte integrantă a României Mari între 1918 și 1940, și locuitorii ei au contribuit la cultura, economia și identitatea noastră comună. Faptul că această provincie a fost smulsă din trupul țării prin forță nu a fost niciodată acceptat de poporul român.

Avem o identitate comună, consolidată prin cultură și limbă și istorie.

O națiune nu este doar o construcție politică, ci o comunitate de memorie, de simțire și de destin. Iar această comunitate există și astăzi, dincolo de granițele impuse de o istorie nedreaptă.

Reunirea reprezită singura soluție la crizele Republicii Moldova

Republica Moldova este un stat care, de peste trei decenii, se zbate între instabilitate politică, insecuritate economică și pericolul influenței ruse.
De la conflictul transnistrean, corupția endemică și politicile woke ale actualului regim, realitățile de zi cu zi demonstrează că statul R. Moldova, în forma sa actuală, nu poate oferi stabilitate și prosperitate pe termen lung și rămâne un no man s land între jocuri geopolitice care pot duce la război.

România este astăzi membră a Uniunii Europene și a NATO, iar reunirea ar oferi cetățenilor R. Moldova nu doar o identitate, ci acces la securitate, investiții și prosperitate. Așadar, reunirea nu este un gest romantic, ci o strategie de supraviețuire națională.
Exact ca în cazul celor două Germanii care au înfăptuit reunirea poporului german.

Reunirea nu înseamnă anexare, ci regăsire !

Unii privesc reunirea cu teamă, ca pe o formă de anexare sau de pierdere a identității . Dar acest tip de retorică s-a folosit decenii întregi propaganda rusă, sovietică, din nou rusă, dar și cea ucraineană, pentru a dezbina un popor. Reunirea nu înseamnă distrugerea identității, ci recunoașterea faptului că moldovenii sunt parte a națiunii române, la fel cum bavarezii sunt parte din Germania sau catalanii din Spania.

Este firesc ca procesul de reunire să fie gradual, democratic și transparent. Este esențial să includă consultări, dezbateri și referendumuri. Dar ceea ce este esențial este să nu excludem această idee de pe agenda publică, din teama de a deranja status quo-ul.

Astfel, fac un apel nu doar la patriotism, ci mai ales la rațiune. Orice analiză geopolitică, economică sau culturală care se face cu onestitate va ajunge la aceeași concluzie: singura cale viabilă pentru Republica Moldova este reunirea cu România.

Aceasta nu înseamnă eliminarea diversității culturale sau a vocației europene, dimpotrivă – România și R.Moldova reunite pot deveni un model de coeziune, dezvoltare și stabilitate într-o regiune de frontieră a UE și NATO din ce în ce mai supusă unor jocuri geopolitice de putere în care trebuie să fim actori și nu pioni.

Reunirea nu este o problemă de trecut. Este o problemă de viitor.
Nu este doar despre ceea ce am fost, ci despre ceea ce putem să devenim.
Basarabia nu este o „provocare”, ci o responsabilitate.
Iar generația noastră are șansa – poate unica – de a înfăptui ceea ce două regimuri criminale au dictat nedreptățind poporul român de pe ambele maluri ale Prutului..

Vă mulțumesc!