Joia aceasta, 21 august, la ora 11, la mormântul lui Nichifor Crainic din Cimitirul Sf. Vineri din București, a avut loc o slujbă de pomenire, la 53 de ani de la săvârșirea din viață a marelui publicist. A fost urmată, după aceea, de o slujbă la biserică, scrie https://www.activenews.ro, preluat de Romanian Global News.

În urma evenimentelor de la examenul de Bacalaureat de anul acesta, unde varianta de rezervă a subiectelor la Limba și literatura română a conținut un text de Nichifor Crainic din memoriile sale din pribegia ardeleană (1944-1947), secretarul de stat al Ministerului Educației, Kallos Zoltan, la solicitările Institutului „Elie Wiesel”, a „revizuit” programa școlară în așa fel încât să-l elimine și pe Nichifor Crainic din aceasta.

Motivele invocate au fost „nesincronizarea” programei de la „Limba și literatura română” cu programa materiei „Istoria evreilor. Holocaustul”, recent introdusă în curriculum, care îl prezintă pe Nichifor Crainic drept un „legionar” (ceea ce nu a fost) și un „criminal de război” (ceea ce, iarăși, nu a fost).

Cât despre valoarea operei și activității lui Nichifor Crainic, au scris deja cele mai mari nume ale culturii române și nu numai, numele său fiind prezent în peste 25 de enciclopedii ale lumii de după 1944. Revista Gândirea rămâne, categoric, una dintre cele mai importante publicații culturale ale perioadei interbelice, care a dat culturii române câteva mari genii, precum Lucian Blaga, Matei Caragiale, Vasile Voiculescu și alții.

Am reacționat în presă la momentul potrivit. Nu s-a luat act de aceasta, și chiar dacă s-ar fi luat, „curentul” actual este împotriva acestor manifestări care, totuși, sunt strict științifice, istorice, iar nu politice. Singurul lucru pe care-l pot spune, cu oarecare resemnare, este că mă bucur că nu mai sunt elev și că nu m-am născut cu 10-15 ani, să zicem, mai târziu.

În ciuda tuturor acestor evenimente, eforturile de editare a operei lui Nichifor Crainic continuă.