Voci importante din UE/CE vor să înființeze o agenție integrată care să fie la dispoziția Conducerii UE. Adică UE vrea să intre peste atribuțiile statelor naționale în ceea ce privește securitatea națională, transmite Romanian Global News citând presa din Belgia.
În ultimul an, multe capitale naţionale au încorporat oficiali din serviciile de informaţii în reprezentanţele lor de la Bruxelles. Unitatea internă de informaţii a Uniunii Europene a început să informeze oficialii de rang înalt. Iar blocul jonglează cu ideea de a construi agenţii mai puternice, în stilul CIA – considerată mult timp ceva de neconceput, scrie publicația globalistă Politico.
Serviciile militare şi civile de informaţii olandeze au declarat sâmbătă pentru ziarul local De Volkskrant că au încetat să mai împărtăşească anumite informaţii cu omologii americani, invocând interferenţe politice şi preocupări legate de drepturile omului.
Oficialii se tem că forumurile transatlantice, inclusiv NATO, vor deveni platforme mai puţin fiabile pentru schimbul de informaţii. „Există sentimentul că, în lunile următoare, Statele Unite ar putea fi mai puţin angajate în schimbul de informaţii pe care le deţin – atât în cadrul NATO, cât şi în general”, a declarat Antonio Missiroli, fost secretar general adjunct pentru provocări emergente în materie de securitate la NATO.
Una dintre modalităţile tradiţionale de comunicare ale serviciilor europene este prin intermediul unei reţele secrete cunoscute sub numele de Clubul de la Berna, creată acum aproape 50 de ani în oraşul elveţian care îi dă şi numele. Clubul nu are sediu, nu are secretariat şi se întruneşte doar de două ori pe an.
În ultimii ani, grupul şi-a coordonat reuniunile pentru a se alinia aproximativ cu preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Dar Clubul nu este deloc o imagine în oglindă a UE. Malta nu s-a alăturat niciodată, Bulgaria a aderat abia recent, iar Austria a fost suspendată pentru o perioadă din cauza îngrijorărilor că era prea blândă cu Moscova, înainte de a fi readmisă în 2022. Ţări care nu fac parte din UE, precum Elveţia, Norvegia şi Regatul Unit, sunt de asemenea membre.
„Clubul de Berna este o arhitectură de partajare a informaţiilor, oarecum similară cu Europol. Este conceput pentru a partaja un anumit tip de informaţii pentru o funcţie specifică”, a explicat Philip Davies, directorul Centrului Brunel pentru Studii de Informaţii şi Securitate din Londra. „Dar este destul de limitat, iar informaţiile partajate sunt potenţial destul de anodine, deoarece nu te conectezi la sisteme securizate şi (există) restricţii naţionale”, a adăugat el.
Principalii actori din domeniul informaţiilor din Uniunea Europeană – Franţa, Ţările de Jos, Germania şi, până în 2019, Regatul Unit – nu vedeau prea multă valoare în schimbul de informaţii sensibile cu toate ţările UE, temându-se că acestea ar putea ajunge în mâini greşite.
Serviciile din Europa de Est, precum cele din Bulgaria, erau considerate a fi pline de cârtiţe ruseşti, a explicat Missiroli. Dar un oficial bulgar din domeniul securităţii susţine că acest lucru nu mai este valabil, deoarece vechea gardă s-a pensionat în mare parte.
Dar, deşi oferea o anumită formă de colaborare, Clubul de la Berna a lăsat oficialii de la Bruxelles, la nivel european, în mare parte în beznă. „Problema cu discuţiile despre schimbul de informaţii la nivel european este că schimbul de informaţii la nivel european nu este acelaşi lucru cu schimbul de informaţii la nivel UE”, a punctat Davies.
Schimbările geopolitice recente au obligat Uniunea Europeană să-şi regândească abordarea. Fostul preşedinte finlandez Sauli Niinistö a solicitat anul trecut UE să creeze o agenţie de tip CIA, coordonată de la Bruxelles, într-un raport de referinţă privind pregătirea, elaborat la cererea preşedintei Comisiei, Ursula von der Leyen.
Niinistö a prezentat ideea unui „serviciu de cooperare în materie de informaţii la nivel european, care să poată răspunde atât nevoilor strategice, cât şi celor operaţionale”, adăugând că este necesară o „reţea antisabotaj” pentru a proteja infrastructura.
Dacă există o agenţie colectivă de informaţii a UE, Centrul de Informaţii şi Situaţii (INTCEN) al Uniunii Europene din cadrul Serviciului European de Acţiune Externă (SEAE) este cel mai apropiat de aceasta. Centrul efectuează analize pe baza contribuţiilor voluntare ale ţărilor UE. Spionii din agenţiile naţionale sunt detaşaţi la centru, ceea ce ajută la consolidarea legăturilor cu serviciile naţionale de informaţii.
Şeful serviciilor de informaţii croate, Daniel Markić, a preluat conducerea INTCEN în septembrie 2024, cu misiunea de a consolida schimbul de informaţii cu agenţia şi de a furniza informaţii directe liderilor UE, precum von der Leyen şi şefa politicii externe, Kaja Kallas.
Împreună cu omologul său militar — Direcţia de Informaţii a Statului Major al UE — cele două servicii formează Capacitatea Unică de Analiză a Informaţiilor (SIAC), care produce evaluări comune ale informaţiilor pentru factorii de decizie ai UE. În aprilie, SIAC şi-a ţinut reuniunea anuală la Bruxelles, la care au participat de această dată înalţi oficiali ai agenţiilor europene, alături de Kallas.
Ce este structura de informații a SEAE?

1. EU INTCEN – European Union Intelligence and Situation Centre
   📍 Sediu: Bruxelles (în cadrul EEAS)
   🔹 Rol:
   • Este centrul de analiză strategică al UE.
   • Reunește, evaluează și sintetizează informațiile provenite din serviciile de informații civile ale statelor membre, precum și din surse deschise (OSINT).
   • Nu colectează informații pe cont propriu — nu are agenți, nu face interceptări, nu desfășoară acțiuni sub acoperire.
   🔹 Activități principale:
   • Analize geopolitice și de securitate (conflicte, terorism, amenințări hibride, instabilitate regională);
   • Alerte timpurii pentru Înaltul Reprezentant și Consiliul UE;
   • Sprijin pentru Politica Externă și de Securitate Comună (PESC).
   🔹 Structură internă:
   • Divizia Analiză de Intelligence – primește și sintetizează rapoarte din serviciile statelor membre;
   • Divizia Situațională (Situation Room) – monitorizează în timp real evenimentele internaționale, 24/7;
   • Unitatea de Suport Tehnic și Logistic – coordonează comunicațiile securizate și protecția datelor.
2. EU Hybrid Fusion Cell (HFC)
   📍 Parte a EU INTCEN, înființată în 2016
   🔹 Rol:
   • Analizează amenințările hibride (dezinformare, atacuri cibernetice, influență străină, manipulare media etc.);
   • Colaborează cu Centrele de excelență NATO și UE, precum și cu serviciile naționale de securitate cibernetică;
   • Contribuie la răspunsurile coordonate ale UE la atacuri hibride.
   🔹 Caracteristici:
   • Utilizează analize din domeniul open-source intelligence (OSINT);
   • Primește contribuții voluntare din partea statelor membre;
   • Se concentrează pe analiză și alertare, nu pe operațiuni.
3. EU Situation Room
   📍 Unitate permanentă de criză în cadrul SEAE
   🔹 Rol:
   • Monitorizează evenimente globale 24/7 (conflicte, crize umanitare, atacuri teroriste etc.);
   • Furnizează briefuri operative și rapoarte de situație Înaltului Reprezentant și altor instituții UE;
   • Este „punctul de contact” între misiunile UE din lume și Bruxelles.
4. Cooperare externă
   SEAE colaborează regulat cu:
   • Europol – pentru aspecte de securitate internă și criminalitate organizată;
   • Frontex – pentru migrație și frontiere;
   • EU Satellite Centre (SatCen) – pentru imagini satelitare și geoinformații;
   • Serviciile de informații ale statelor membre, prin grupul informal Intelligence Directors’ Group.

Încet, dar sigur, Bruxelles-ul îşi construieşte propria comunitate de informaţii. De exemplu, în prezent există ofiţeri de legătură în domeniul informaţiilor în majoritatea reprezentanţelor permanente ale ţărilor membre ale UE la Bruxelles.