Consiliul UE a extins lista sancțiunilor împotriva „propagandiștilor ruși”. Regulamentul corespunzător a fost publicat luni. Pe această listă se află și fostul ofițer și analist elvețian Jacques Baud, scrie Tilo Gräser, citat de https://opozitia.net și preluat de Romanian Global News.
Lista de sancțiuni extinsă cu douăsprezece persoane a fost publicată în Jurnalul Oficial al UE ca „regulament de punere în aplicare” al Consiliului UE.
Pe lista extinsă se află o serie de renumiți politologi ruși, în special membri ai forumului de discuții Waldai-Club, precum Andrej Suschenzow, Fjodor Lukjanow și Iwan Timofejew. De asemenea, pe lângă organizațiile și unitățile militare ruse, sancțiunile vizează din nou persoane de origine non-rusă. Pe lângă cetățeanul elvețian Baud, pe listă figurează jurnalista ucraineano-rusă Diana Pantschenko, cetățeanul american-rus John Dougan, care locuiește în Rusia, și fostul ofițer francez Xavier Moreau, care locuiește, de asemenea, în Rusia.
Cei doisprezece vizați sunt acuzați că ar fi „propagandiști” pentru Rusia sau chiar că ar fi implicați în activități de spionaj. Regulamentul se bazează pe declarația din 18 iulie a acestui an a Kajei Kallas, așa-numita Înaltă Reprezentantă a UE pentru afaceri externe și politica de securitate. În această declarație, politicianul estonian a condamnat „cu cea mai mare fermitate activitățile răuvoitoare continue ale Rusiei, care fac parte dintr-o campanie hibridă amplă, coordonată și de lungă durată, menită să amenințe și să submineze securitatea, reziliența și fundamentele democratice ale Uniunii, ale statelor sale membre și ale partenerilor săi”.
În regulament nu se prezintă nicio dovadă pentru acuzațiile aduse persoanelor vizate. În schimb, se fac multe interpretări și, de cele mai multe ori, se invocă ca motiv răspândirea de narațiuni false, precum și exprimarea de opinii. Prin urmare, acestea sunt desemnate ca fiind coresponsabile pentru acțiunile și măsurile guvernului rus în legătură cu conflictul din Ucraina sau ca susținătoare ale acestora.
Valabil și pentru fostul ofițer al armatei și serviciilor secrete elvețiene Jacques Baud. El este acuzat în mod fals că ar fi „invitat regulat la emisiuni de televiziune și radio pro-ruse”. Mai mult, se afirmă:
„Acesta acționează ca portavoce a propagandei pro-ruse și răspândește teorii conspiraționiste, acuzând, de exemplu, Ucraina că și-ar fi provocat propria invazie pentru a adera la NATO.”
Fostul ofițer al armatei elvețiene și al serviciilor secrete elvețiene a lucrat pentru NATO, precum și pentru ONU și OSCE, în vederea soluționării conflictelor. De mai mulți ani, el analizează politica internațională de securitate și militară, în special de la invazia rusă în Ucraina din 24 februarie 2022.
În mai multe cărți, numeroase articole și interviuri, el a analizat în mod critic evoluția și, în special, politica occidentală. El avertizează în special asupra deciziilor greșite luate ca urmare a unor evaluări nerealiste și a ignoranței față de interesele și punctele de vedere ale Rusiei.
Acuzațiile din partea UE au fost calificate de Baud drept „absurde” încă de sâmbătă, după ce au fost făcute publice pentru prima dată, în cadrul Transition News. La solicitarea de luni, el nu a dorit să comenteze mai mult, pentru a clarifica mai întâi situația cu avocatul său.
Regulamentul de punere în aplicare al Consiliului UE adoptat luni se bazează pe „Regulamentul (UE) 2024/2642 al Consiliului din 8 octombrie 2024 privind măsurile restrictive în fața activităților destabilizatoare ale Rusiei”. Acesta prevede „înghețarea fondurilor și a resurselor economice” ale persoanelor vizate de sancțiuni, precum și interzicerea altor persoane de a pune la dispoziția acestora fonduri și resurse economice. Regulamentul prevede, de asemenea, că
„Prezentul regulament respectă drepturile fundamentale și principiile consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în special dreptul la o cale de atac eficientă și la un tribunal imparțial, drepturile la apărare și dreptul la protecția datelor cu caracter personal. Prezentul regulament ar trebui aplicat cu respectarea acestor drepturi.”
Însă, în realitate, persoanele vizate află de cele mai multe ori din relatările mass-media despre măsurile adoptate împotriva lor și despre consecințele acestora. Ele nu primesc nicio comunicare oficială din partea Bruxelles-ului în acest sens, care ar trebui să conțină și informații despre posibilitățile de a formula obiecții sau de a introduce căi de atac. La alineatul (6) din regulamentul din 8 octombrie 2024 se menționează:
„Procedura de modificare a listei din anexa I la prezentul regulament ar trebui să prevadă, printre altele, ca persoanele fizice sau juridice, organizațiile sau entitățile desemnate să fie informate cu privire la motivele includerii lor pe listă, pentru a le oferi posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere.”
„Ar trebui” nu înseamnă însă „trebuie” din punct de vedere juridic, ceea ce face o diferență semnificativă. Și astfel, aparent, acest lucru nu se întâmplă. Procedura încalcă drepturile fundamentale ale omului și drepturile fundamentale ale UE, la care se referă Consiliul UE în regulamentul său.
Același lucru i se întâmplă și lui Baud, după cum a confirmat chiar el, luni. Sâmbătă, la o întrebare, Baud a declarat că toate informațiile pe care le are până acum despre acest caz provin din mass-media. Prin urmare, nu știe cum ar putea acționa în justiție împotriva sancțiunilor.
În cel de-al 17-lea pachet de sancțiuni al UE din luna mai a acestui an au fost incluși deja cei doi cetățeni și jurnaliști germani care trăiesc și lucrează în Rusia, Alina Lipp și Thomas Röper, precum și jurnalistul german Hüseyin Doğru. Acuzația împotriva lor este similară cu cea împotriva lui Baud și a celorlalți vizați acum: aceștia ar fi răspândit „propagandă rusă” și ar fi contribuit la „activități destabilizatoare” prin reportajele lor. Pentru toate persoanele vizate de sancțiuni, există puține posibilități legale de a contesta măsurile UE.
Röper atrage atenția într-un articol publicat pe anti-spiegel.ru asupra consecințelor pentru persoanele vizate de sancțiuni:
„Toate bunurile pe care o persoană sancționată le deține în UE sunt înghețate, astfel încât, de facto, nu mai poate cumpăra alimente, nu mai poate plăti chiria și așa mai departe. Și acordarea unui avantaj economic unei persoane sancționate, de exemplu împrumutarea de bani pentru a-și putea plăti chiria, este pedepsită de lege. Persoanele sancționate trebuie să ceară permisiunea statului pentru a putea acoperi aceste cheltuieli din propriile fonduri, care au fost înghețate de UE. Cu toate acestea, statul decide ce sumă consideră adecvată pentru acest scop.”
Și continuă:
„În plus, persoanele sancționate nu mai beneficiază de libertatea de circulație, deoarece li se interzice intrarea în statele UE. Astfel, un cetățean german care se află pe lista sancțiunilor nu poate părăsi Germania cu avionul, trenul, mașina etc., deoarece ar trebui să traverseze teritoriul altor state membre ale UE sau să zboare peste acesta. Și invers, cei care se află în afara UE la momentul sancționării nu au practic nicio șansă să se întoarcă acasă.
Chiar și protecția juridică care se presupune că există în UE este anulată, deoarece se poate apela la un avocat numai dacă statul permite utilizarea fondurilor din propriile bunuri, care sunt însă înghețate.
Acțiunea UE împotriva altor puncte de vedere și opinii nepopulare nu poate fi descrisă altfel decât ca „totalitară”. Ea contravine tuturor normelor statului de drept pe care UE le impune în același timp altora. Acest lucru se reflectă și în faptul că persoanele afectate au puține posibilități de a se apăra împotriva măsurilor impuse, care le amenință existența.
Rămâne de văzut cum va reacționa Elveția la sancțiunile UE împotriva lui Baud, care vizează pentru a doua oară un cetățean elvețian. Prima persoană vizată a fost influencerul online elvețiano-camerunez Nathalie Yamb. Ea este acuzată că „sprijină cu tărie Rusia, urmează linia dictată de Moscova și vizează în special Franța și Occidentul, pentru a le alunga de pe continentul african”.
Până în prezent, aproape toate sancțiunile anti-rusești au fost preluate de Berna, cu excepția celor din mai 2025 împotriva lui Lipp, Röper, Yamb și a altor 18 jurnaliști din diferite țări. Peter Hanseler a subliniat fenomenul în iunie anul acesta