Românii sunt forțați să plătească taxe mult mai mari de către regimul Dan-Bolojan nu pentru că plăteau până acum taxe prea mici , ci pentru că partidele de la guvernare au risipit banii țării, cu rea-voință sau din prostie, scrie liderul senatorilor AUR, profesorul Petrișor Peiu, preluat de Romanian Global News.

Astăzi vom vorbim despre furtul câtorva miliarde de lei de la stat, furt pentru care nu este nimeni anchetat sau pedepsit. Deși furtul a fost recunoscut și stopat chiar de aceeași coaliție care l-a patronat.
Responsabilii de risipirea câtorva miliarde de lei au ajuns cât se poate de bine: unul este vicepremier, altul este în fruntea senatului, altul face și desface bugetul de stat, altul este președinte de consiliu județean, altul este pitit pentru nouă ani la Curtea de Conturi. Asta în vreme ce cinci milioane de pensionari au pensiile înghețate, antreprenorii sunt îngropați de impozitul triplat pe dividende, iar noi toți plătim un TVA crescut cu 10%.
Iată exemplul de astăzi, cât se poate de relevant: din 30 septembrie 2025, Exim Banca Românească nu mai acordă produse de finanțare și garantare în numele și în contul statului, adică o bancă deținută și gestionată 100% de către stat nu mai face lucrurile pentru care a fost înființată. Asta deși, prin Legea bugetului pe 2025, coaliția de guvernare a planificat să capitalizeze suplimentar, cu 1,25 miliarde de lei, banca Eximbank.
De ce oare nu mai dă credite noi Exim Bank pentru scopul pentru care a fost creată? Dintr-un motiv cât se poate de simplu: a aruncat pe fereastră o sumă colosală, de aproape jumătate de miliard de euro, bani pe care i-a îngropat în firme aflate în situație falimentară.
Unde a risipit Exim Bank banii contribuabililor români? În decembrie 2023, combinatul siderurgic Liberty Galați a luat de la Eximbank un credit pentru capital de lucru, cu dobândă subvenționată, în valoare de 708 de milioane de lei. În decembrie 2024, Eximbank Românească a acordat firmei Liberty Tubular Products Galați (deținută de Liberty Galați) un alt credit, în valoare totală de la 750 de milioane de lei. În total 1,5 miliarde de lei aruncați în buzunarele încăpătoare ale indianului Gupta, patronul fostului Sidex Galați. Ei bine, în anul 2023, Liberty avea o cifră de afaceri de 3,6 miliarde de lei (la jumătate față de 8 miliarde de lei în 2022) și o pierdere netă de 2,25 miliarde de lei.
Ce credeți că a făcut indianul Gupta cu banii acordați cu larghețe de statul român? În 2024, la un an de la primirea primului credit de la Exim Bank , cifra de afaceri a ajuns la doar 2,1 miliarde de lei , iar pierderea netă la 1,6 miliarde de lei!
Din anul 2025 fabrica nu a mai lucrat deloc, mai ales că avea datorii totale de peste 4,2 miliarde de lei!
Simplu spus, banca statului a îngropat 1,5 miliarde de lei într-o firmă care era devalizată accelerat de către acționarul indian.
Dar cazul Liberty Galați nu este singular. În 2024, Exim Bank a creditat Electrocentrale Craiova cu 350 de milioane de lei pentru a nu intra în faliment. Acum, compania din Craiova are din nou nevoie de bani ca să nu se închidă, compania având pierderi masive. Ce soluție a găsit guvernul? În septembrie 2025 , Ministerul Energiei a cerut Guvernului să aloce alte 350 milioane lei din Fondul de rezervă bugetară pentru finanțarea activității Electrocentrale Craiova SA. Ar fi de râs , dar situația este cât se poate de tristă: oamenii care vin cu astfel de „soluții” chiar ne conduc, sunt miniștri în guvernul României…
Un alt credit cu semne de întrebare a fost acordat de către guvernul bazat pe PNL holdingului Grup Servicii Petroliere (GSP), deținut de magnatul pnl-ist Gabriel Comănescu. GSP este firma pe care tot un ministru liberal, Virgil Popescu a introdus-o direct în PNRR, să primească un contract direct de câteva miliarde, fără nicio licitație. Rezultatul: în septembrie 2025 , GSP Offshore, principala companie din grupul lui Comănescu a intrat definitiv în insolvență, la solicitarea mai multor angajați neplătiți.
Și mai sunt alte numeroase exemple, care ne indică un lucru cât se poate de clar: creditele acordate de banca statului Exim Bank, nu au avut la bază nicio rațiune economică , ci doar decizia politică. Așa încât trebuie să spunem cine sunt autorii acestei escrocherii majore:

• premierul care conducea guvernul atunci, Marcel Ciolacu, cel care își răsfață „prietena” pe plajele din Vietnam, la căldurică, liniștit că banii risipiți de guvernul lui vor fi plătiți de 19 milioane de români;
• ministrul de finanțe în acel guvern, Marcel Boloș, numit în guvern chiar la cererea patronului său politic, Ilie Bolojan, cel care l-a propulsat în toate funcțiile prin care s-a plimbat ;
• președintele Exim Bank, nimeni altul decât Traian Halalai.
  Ei, dar iată și bomboana de pe colivă: toate aceste credite, chiar dacă au fost decise și executate la comandă politică, au fost aprobate de către Comitetul Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări (CIFGA), ca organism fără personalitate juridică, funcţionând pe lângă Ministerul Finanţelor. CIFGA are 17 (!!!) membri, a căror leafă lunară este 20% din salariul lunar al președintelui Băncii de Export-Import a României EximBank. Traian Halalai a încasat în 2023 suma de 1.426.347 de lei pentru contractul de mandat, iar 257.916 lei pentru prezența în CIFGA. Cam 1,7 milioane de lei, deci membrii comitetului s-au ales și ei cu câte peste 300 000 lei anual.
  Din cele 17 persoane care fac parte din CIFGA, patru sunt de la Ministerul de Finanțe, unul fiind chiar președintele CIFGA al EXIMBANK. Președintele CIFGA e secretarul de stat care e responsabil de buget, în prezent fiind Daniela Pescaru, persoana care face și desface bugetul țării. Daniela Pescaru, secretar de stat în Ministerul Finanțelor, a încasat 257.916 lei, adică aproximativ 21.500 de lei lunar. la care adăugăm suma încasată de la Ministerul Finanțelor, 117.378 de lei.
  Ministerul Economiei dă un vicepreședinte, Eximbank prin președintele său are funcția de vicepreședinte, iar membri simpli mai sunt secretarul general al Guvernului (plus încă trei oameni de la SGG), șeful Cancelariei prim-ministrului, un reprezentant de la Ministerul Agriculturii, un reprezentant de la Ministerul Dezvoltării, unul de la Transporturi, unul de la MIPE, unul de la Mediu și unul de la Ministerul Afacerilor Interne.
  Și acum, surprize, surprize! Marian Neacșu, vicepremier al Guvernului, a încasat în anul 2024, pentru prezența în structura Eximbank, suma de 252.542 de lei (lunar 21.045 de lei). Suma este netă. Omulețul, altminteri condamnat penal, a mai primit , de la Secretariatul General al Guvernului, încă 194.683 de lei (o sumă lunară de 16.200 de lei).
  Actualul președinte al Senatului, Mircea Abrudean, fost secretar general al Guvernului atunci, a încasat în 2024, de la comitetul din Eximbank, 257.916 lei, adică lua lunar 21.500 de lei.
  Printre persoanele care în anul 2023 au mai încasat bani de la CIFGA a EximBank au mai fost Ștefania Gabriella Ferencz ( în perioada 2021-2023 secretar general al MAI) sau Carmen Moraru (secretar de stat care l-a urmat pe Marcel Boloș când la Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene, când la Ministerul Finanțelor). Ferencz a încasat pentru perioada ianuarie-august 2023 171.944 de lei , în timp ce Carmen Moraru a încasat 151.200 de lei.
  Mai mult, Ferencz a și ajuns din toamnă la Curtea de Conturi, fiind numită consilier de conturi pentru nouă ani.
  Pentru aducere aminte a modului în care a început escrocheria Exim Bank, iată ce scriam fix acum șase ani, în ianuarie 2020, când coaliția PNL USR PMP ajunsese la cârma țării: