Proiectul de buget pe anul 2026 a ajuns luni, 16 martie, în comisiile parlamentare de specialitate pentru dezbatere și avizare. Deputații și senatorii puterii și ai opoziției au depus amendamente la proiectul de buget pe 2026, urmând ca votul final să aibă loc joi, în plenul reunit, transmite Romanian Global News.

În ședința comună a Comisiei pentru politică externă și a Comisiei pentru românii de pretutindeni din Senatul României, împreună cu Comisia pentru politică externă și Comisia pentru comunitățile de români din afara granițelor țării din Camera Deputaților, s-au dezbătut propunerile de buget ale Ministerului Afacerilor Externe.
În ceea ce privește amendamentele la bugetul MAE, acestea presupuneau o serie de propuneri de finanțare pentru sprijinirea copiilor românilor din Ucraina.
Primul amendament, propus de PSD și având drept cosemnatari parlamentari AUR, prevedea alocarea sumei de 102 mii lei pentru o contribuție voluntară a României la bugetul Consiliului Europei, în vederea susținerii activităților Rețelei Parlamentare din cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, inițiativa având ca scop sprijinirea eforturilor internaționale pentru repatrierea copiilor ucraineni răpiți și deportați în Rusia, temă considerată prioritară la nivel european. Un proiect umanitar care trebuia susținut.
Al doilea amendament propunea alocarea aceleiași sume, de 102 mii lei, pentru susținerea învățământului în limba română în școlile din Ucraina, fondurile urmând a fi utilizate pentru editarea de manuale și materiale educaționale destinate copiilor etnici români, în scopul conservării identității lingvistice și culturale.
Propuse de parlamentari PSD, dar având, așadar, ca și cosemnatari, deci susținute și de parlamentari AUR, amendamentele au trecut la vot, însă parlamentarii PNL Daniel Gheorghe și Gigel Știrbu au votat împotrivă. Un contrast puternic între discursul public al celor doi parlamentari PNL și votul efectiv de ieri din comisii. Deși în spațiul public se prezintă ca susținători ai valorilor naționale și ai românilor de pretutindeni, în momentul deciziei să nu voteze amendamentele care vizau tocmai sprijinirea copiilor etnicilor români din Ucraina, deci a conaționalilor lor și nu au votat în favoarea acestora.
Asta, în contextul în care, România alocă resurse financiare semnificative pentru sprijinirea Ucrainei – de la contribuții indirecte în zona de securitate și apărare până la facilitarea unor proiecte energetice majore, inclusiv exploatarea gazelor din Marea Neagră, susținute de guvernul condus de Ilie Bolojan.
În acest cadru, refuzul parlamentarilor PNL Daniel Gheorghe și Gigel Știrbu de a susține amendamente cu impact bugetar redus, dar esențiale pentru păstrarea identității lingvistice și culturale a românilor din Ucraina, trebuie făcut public..
Practic, în timp ce statul român mobilizează resurse importante pentru Zelensky și acoliții lui, sprijinul direct pentru comunitățile românești istorice, respectiv pentru jumătate de million de români din țara vecină și așa oprimați și asimilați permanent la ordinul autorităților ucrainene, rămâne limitat, iar în acest caz, chiar blocat prin votul unor parlamentari PNL care, în mod public, susțin contrariul.

Pe de altă parte, grupurile parlamentare ale Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) au depus o serie de amendamente la proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2026, vizând în principal suplimentareabugetului Secretariatului General al Guvernului, de care țin Departamentul pentru românii de pretutindeni și Departamentul pentru relația cu R. Moldova în vederea sprijinirii românilor din diaspora și consolidarea prezenței instituționale a României în străinătate, dar și în beneficiul comunităților de românești din jurul frontierelor și Balcani . Toate au fost respinse de parlamentarii PSD-PNL-USR-UDMR-Minorități.
Redăm mai jos o scurtă prezentare a acestora, pentru ca analiștii politici care susțin că AUR nu depune inițiative legislative sau nu formulează amendamente în Parlament, precum și pentru ca românii de pretutindeni să înțeleagă cine le susține interesele în Parlamentul de la București.
Iată care au fost propunerile AUR de sprijinire a românilor de pretutindeni prin bugetele Ministerului Afacerilor Externe și Departamentului pentru Relația cu Românii de Pretutindeni din cadrul SGG.
Sprijin pentru cetățenii români din diaspora
Printre principalele măsuri propuse se numără alocarea a 50 milioane lei pentru repatrierea cetățenilor români decedați în străinătate, în contextul creșterii numărului de cazuri și al costurilor ridicate suportate de familii. De asemenea, se propune suplimentarea cu 30 milioane lei pentru creșterea personalului consular, în vederea îmbunătățirii serviciilor oferite românilor din afara țării.
Extinderea rețelei consulare
Un pachet amplu de amendamente vizează înființarea și finanțarea de noi consulate generale ale României în mai multe orașe din Europa și alte regiuni (inclusiv Italia, Marea Britanie, Germania, Suedia, Portugalia, Austria, Canada și Cipru), fiecare cu alocări de aproximativ 3,5 milioane lei. Măsurile urmăresc continuarea reformei consulare și creșterea capacității de asistență pentru comunitățile românești.
Centre comunitare și proiecte culturale
AUR propune alocarea a 100 milioane lei pentru înființarea centrelor comunitare românești în străinătate, conform legislației în vigoare, neaplicată până în prezent. De asemenea, se solicită fonduri pentru deschiderea Institutului Cultural Român la Kiev și pentru dezvoltarea de centre culturale și educaționale dedicate românilor din diaspora.
Investiții în educație și identitate națională
Prin amendamentele la bugetul Secretariatului General al Guvernului, se propun fonduri pentru:

• înființarea unei universități românești la Cernăuți;
• deschiderea mai multor licee cu predare în limba română în Ucraina ( Reni, Ismail, Herța) și Albania (Corcea);
• înființarea a numeroase „Case ale Limbii și Culturii Române” în Europa (inclusiv în Ucraina, Serbia, Bulgaria, Albania, Grecia, Ungaria, Croația, Italia, Spania, Belgia și Irlanda).
  Totodată, AUR propunea alocarea de fonduri pentru reabilitarea clădirii istorice a Sfatului Țării din Chișinău.
  Toate aceste amendamente necesare diasporei și comunităților istorice românești au fost respinse de coaliția PSD-PNL-USR-UDMR – Minorități.