Harghita 2026. O biserică de lemn românească veche de aproximativ 242 de ani, aflată în satul Uilac din județul Harghita, s-a prăbușit recent, după o perioadă îndelungată de degradare și lipsă de intervenții consistente de restaurare, transmite Romanian Global News.

Monumentul, parte a patrimoniului religios și istoric românesc din zonă, reprezenta una dintre mărturiile prezenței comunităților românești în această regiune a Transilvaniei.
Construită în secolul al XVIII-lea, biserica de lemn din Uilac a rezistat peste două secole, în ciuda condițiilor climatice dificile și a perioadelor în care întreținerea a fost limitată. Specialiștii în patrimoniu au atras atenția că astfel de monumente, realizate integral din lemn, necesită lucrări periodice de consolidare, tratamente de conservare și finanțare constantă pentru a preveni degradarea structurală. Dar, în lipsa unor intervenții majore în ultimii ani, clădirea a ajuns într-o stare avansată de deteriorare, culminând cu prăbușirea sa.
De-a lungul timpului, mai multe biserici de lemn, conace și alte monumente istorice din Transilvania au suferit degradări similare din cauza lipsei fondurilor pentru restaurare sau a întârzierilor în alocarea acestora. Deși statul român derulează programe de sprijin pentru patrimoniu, experții susțin că nevoile reale sunt mult mai mari decât bugetele disponibile, iar multe obiective istorice ajung să fie restaurate prea târziu sau deloc.
Scurt istoric al bisericilor de lemn din Transilvania
Bisericile de lemn din Transilvania reprezintă o componentă importantă a patrimoniului cultural românesc, fiind construite în special între secolele XVII–XIX în zonele rurale. Aceste lăcașuri de cult au fost ridicate de comunitățile locale ca expresie a identității religioase și culturale, adesea în condiții materiale modeste, dar cu o remarcabilă măiestrie tehnică.
În județele Harghita, Covasna și Mureș, numeroase astfel de biserici au supraviețuit până în prezent, însă multe dintre ele se află într-o stare fragilă, necesitând intervenții urgente de restaurare pentru a fi salvate.
Patrimoniul românesc din Transilvania, în pericol
Prăbușirea bisericii din Uilac demonstrează, o data în plus, lipsa interesului autorităților centrale și locale, căpușate de politicieni care nu au niciun interes pentru patrimoniului national și nevoia unei strategii coerente de protejare a monumentelor istorice, simboluri ale românismului în zona Transilvaniei. Specialiștii subliniază că, dincolo de valoarea lor religioasă, aceste biserici sunt documente istorice unice, care reflectă evoluția comunităților românești din această zonă.
În acest context, deputatul AUR Dan Tanasă a tras un semnal de alarmă pe pagina sa de facebook: “În februarie 2026, în timp ce, pe banii românilor, era reconstruit punctul vamal Rakoczi din județul Bacău — cel mai estic simbol al himerei Ungariei Mari, devenit loc de pelerinaj pentru extremiștii revizioniști, cu garnitură de tren care pleacă din Budapesta și beneficiază de locomotivă CFR pusă la dispoziție de statul român — slugile de la PSD, PNL și USR asistau nepăsătoare la distrugerea unui monument de o valoare inestimabilă, care mărturisea tocmai despre prezența românilor în județul Harghita: biserica de lemn din satul Uilac s-a prăbușit. Pentru o biserică românească din județul Harghita, veche de 242 de ani, nu s-au mai găsit fonduri la Guvern. În schimb, pentru strategia bolnavă și profund antiromânească a UDMR de readucere la viață a simbolurilor Ungariei Mari, PSD, PNL și USR găsesc întotdeauna bani. Repet, ca să înțeleagă toată lumea: să reconstruiești, pe banii românilor, punctul vamal Rakoczi din județul Bacău — fost punct de frontieră al Imperiului Austro-Ungar — reprezintă un act de imbecilitate politică și o insultă la adresa identității naționale românești.”
În lipsa unor măsuri rapide și consistente, alte monumente similare riscă să aibă aceeași soartă. (A.G.)