Șaizeci la sută dintre alegătorii americani consideră că acțiunea militară a SUA împotriva Iranului „nu a meritat”, potrivit unui sondaj național realizat de Universitatea Quinnipiac, scrie https://www.middleeasteye.net, preluat de Romanian Global News.
Opinia publică pare să se fi schimbat semnificativ după semnarea Memorandumului de Înțelegere (MoU) de la Islamabad cu Iranul, un acord pentru încetarea ostilităților timp de 60 de zile, în perioada în care SUA și Iranul negociază condițiile unei încheieri permanente a războiului.
Cu toate acestea, alegătorii sunt împărțiți în privința acestei chestiuni: democrații consideră în mod covârșitor că nu a meritat (93%), în timp ce 75% dintre republicani sunt de părere că războiul a meritat. O majoritate a independenților, de 66%, consideră că războiul nu a meritat.
Scepticismul se extinde și asupra soluției diplomatice în sine, sondajul arătând că 59% dintre alegătorii americani sunt fie „nu foarte încrezători”, fie „deloc încrezători” în Memorandumul de Înțelegere.
Din nou, republicanii au manifestat un nivel mai ridicat de încredere în acord: 76% dintre ei au declarat că sunt fie „foarte”, fie „oarecum” încrezători că acordul cu Iranul va funcționa.
La 28 februarie, președintele SUA, Donald Trump, alături de prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, a declanșat războiul americano-israelian împotriva Iranului pentru a „elimina amenințările iminente din partea regimului iranian”. Distrugerea completă a programului nuclear și a infrastructurii militare a Iranului a fost unul dintre principalele obiective declarate ale acestora.
Sondajul arată că acordul încheiat ulterior a diminuat percepția asupra capacității Statelor Unite de a-și atinge obiectivul principal, 61% dintre respondenți considerând că este în continuare probabil ca Iranul să dezvolte arme nucleare. În această privință, democrații și republicanii nu sunt la fel de divizați, majoritatea alegătorilor din ambele tabere politice apreciind că este „foarte probabil” sau „oarecum probabil” ca Iranul să dezvolte în continuare arme nucleare.
Trump a prezentat încercarea de a impune o schimbare de regim drept o misiune altruistă, declarând poporului iranian: „Când vom termina, preluați-vă guvernul. Va fi al vostru pentru a-l prelua. Aceasta va fi, probabil, singura voastră șansă pentru multe generații.”
Însă schimbarea de regim în Iran a eșuat, în pofida faptului că Statele Unite și Israelul l-au asasinat pe fostul Lider Suprem, ayatollahul Ali Khamenei, precum și o serie de alți lideri de rang înalt. Khamenei a fost înlocuit de fiul său, Mojtaba, ca nou Lider Suprem al Iranului, însă se relatează că acesta a fost grav rănit în atacurile în care tatăl său a fost ucis.
Statele Unite au admis acum, de asemenea, că nu au reușit să distrugă programul iranian de rachete balistice, unul dintre obiectivele declarate ale războiului, și chiar au ajuns să apere dreptul Iranului de a deține un program de rachete balistice.
Memorandumul de Înțelegere (MoU) a modificat percepția geopolitică a alegătorilor, 45% dintre alegătorii americani considerând că Statele Unite se află într-o poziție mai slabă pe plan mondial din cauza războiului.
Presiunea economică severă provocată de închiderea Strâmtorii Hormuz de către Iran după război a contribuit, cel mai probabil, la amplificarea ostilității opiniei publice.
Middle East Eye a relatat că războiul de trei luni a costat Statele Unite aproape 60 de miliarde de dolari și că blocarea Strâmtorii Hormuz de către Iran a obligat gospodăria americană medie să cheltuiască suplimentar 447,19 dolari pentru combustibil.
Sondajul Quinnipiac a fost realizat pe un eșantion de 1.165 de alegători înregistrați din întreaga țară, care s-au autoidentificat ca atare, în perioada 18–22 iunie, marja de eroare fiind de ±3,4 puncte procentuale.
Percepția asupra Israelului atinge un nou minim
Principalul partener al Statelor Unite în acest război a fost Israelul, iar oficiali americani au declarat că Israelul a contribuit la convingerea SUA să intre în război împotriva Iranului. Opinia publică din Statele Unite s-a orientat treptat într-o direcție mai critică față de Israel, iar sondajul Quinnipiac arată că 48% dintre respondenți consideră că SUA sprijină prea mult Israelul.
Quinnipiac a precizat că acesta este cel mai ridicat procent înregistrat de când a început să adreseze această întrebare, în 2017.
Republicanii au, în general, o opinie mai favorabilă despre Israel, iar potrivit acestui sondaj doar 20% au considerat că Statele Unite sprijină prea mult Israelul, în timp ce 66% dintre democrați și 55% dintre independenți au apreciat că sprijinul acordat de SUA este excesiv.
Nu doar în Statele Unite oamenii consideră că nu există motive de sărbătoare după Memorandumul de Înțelegere. Un nou sondaj a constatat că 92% dintre israelieni cred că Iranul a câștigat războiul.
Sondajul, realizat de Universitatea Ebraică din Ierusalim, a arătat că israelienii privesc într-o manieră covârșitor negativă atât războiul, cât și acordul ulterior încheiat cu Statele Unite: 83% dintre cei chestionați au declarat că această campanie a slăbit securitatea pe termen lung a Israelului, iar 86% s-au declarat nemulțumiți de rezultatul final.
Această percepție publică reflectă sentimentele unei părți importante a elitei politice și militare israeliene, dintre ai cărei membri mulți consideră că încheierea războiului împotriva Iranului reprezintă un punct de cotitură care ar putea diminua influența regională a Israelului.
Sondajul a constatat că 72,5% dintre israelieni nu îl cred pe Netanyahu atunci când afirmă că Israelul a obținut câștiguri semnificative și a eliminat o amenințare existențială, o percepție care reflectă, de asemenea, incertitudinea tot mai mare privind viitorul politic al prim-ministrului.
Aproape 88% dintre respondenți au declarat că Israelul fie nu și-a atins obiectivele, fie le-a atins doar parțial. Cincizeci și șase la sută au apreciat că modul în care Netanyahu a gestionat războiul împotriva Iranului a fost slab sau a reprezentat un eșec total.
Aceste percepții privind modul în care Iranul a ieșit din război nu sunt însă însoțite de dorința ca Israelul să se retragă din Liban, aspect care a constituit un obstacol major în negocierile dintre Washington și Teheran.
Iranul a insistat că încetarea focului nu poate fi menținută atât timp cât Israelul continuă să bombardeze Libanul, iar trupele israeliene rămân staționate la câțiva kilometri în interiorul sudului Libanului.
Potrivit sondajului, 48% dintre israelieni susțin campania militară a Israelului în Liban, despre care autoritățile israeliene afirmă că este concentrată asupra țintelor aparținând Hezbollah, partidul politic și gruparea militară aliată Iranului. În rândul acestor respondenți, sprijinul s-a menținut chiar și în ipoteza în care această campanie ar risca să provoace o confruntare cu Trump.
Sondajul a fost realizat de Institutul Agam, în colaborare cu Universitatea Ebraică din Ierusalim, în perioada 17–20 iunie. Cercetarea a inclus un eșantion ponderat de 3.644 de israelieni cu vârsta de 17 ani și peste, astfel încât acesta să reflecte structura populației.
Potrivit realizatorilor sondajului, eroarea maximă de eșantionare este de 2,2%, la un nivel de încredere de 99%.