Românii/vlahi și sârbi din regiunea Valea Timocului au cinstit-o duminică 13 septembrie, pe Sfânta Magdalena de la Mălainița la proclamarea locală a canonizării sale, care a avut loc la Mănăstirea Mălainița din Timoc, Serbia, transmite Romanian Global News.
Sfânta Liturghie a fost oficiată de Mitropolitul Ioan al Banatului, împreună cu Episcopii Lucian al Caransebeșului, Nicodim al Severinului și Strehaiei, Veniamin al Basarabiei de Sud, Ieronim al Daciei Felix și Siluan al Ungariei.
Predica a fost rostită de Mitropolitul Ioan al Banatului, care a subliniat că iubirea față de Dumnezeu și față de aproapele stă la temelia vieții creștine, iar fiecare om are o valoare veșnică, întemeiată pe iubirea lui Hristos și pe biruința Sa asupra morții, scrie https://basilica.ro.
Actul oficial de proclamare a canonizării a fost prezentat de Preasfințitul Părinte Ieronim. Tomosul sinodal amintește viața Sfintei Magdalena și lucrarea sa în comunitățile din Valea Timocului.
„Evlavioasă din fire și cunoscând bine învățătura de credință, ea s-a pus în slujba Bisericii, propovăduind tuturor cuvântul lui Dumnezeu, păstrând astfel candela credinței nestinsă”, se mai arată în documentul sinodal.
Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca Sfânta Magdalena de la Mălainița să fie pomenită anual în 15 octombrie, „urmând ca aceasta să fie înscrisă în Sinaxar, în cărțile de cult, precum și în calendarul Bisericii Ortodoxe Române”.
În continuare, Mitropolitul Ioan al Banatului a prezentat mesajul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, intitulat „Sfânta Magdalena de la Mălainița – mărturisitoare a credinței, sfătuitoare înțeleaptă și ocrotitoare a românilor (vlahilor) și sârbilor”.
Patriarhul României a evidențiat statornicia Sfintei Magdalena în păstrarea credinței, inclusiv în timpul regimului comunist: „Sfânta Magdalena a ținut aprinsă candela Ortodoxiei tocmai atunci când puterile potrivnice căutau cu tot dinadinsul să o stingă pentru totdeauna”.
Preafericirea Sa a subliniat și rolul pe care sfânta l-a avut în apropierea comunităților română și sârbă: „Ea a fost punte de legătură între cele două comunități, tălmăcind cu multă răbdare tainele credinței fiecăruia în limba pe care o înțelegea mai bine”.
„Astăzi, moaștele Sfintei Magdalena de la Mălainița sunt cinstite deopotrivă de credincioșii români (vlahi) și sârbi. Aceștia sunt uniți de aceeași evlavie față de rugătoarea lor, pe care o socotesc, fiecare în limba sa, ocrotitoare a satelor din întreaga Vale a Timocului”, a transmis Patriarhul Daniel.

În cadrul ceremoniei vicarului eparhial al Timocului, Boian Alexandrovici, i-au fost acordate diplome de excelență pentru merite deosebite în păstrarea credinței și apărarea identității românești, de către senatorul Laurențiu Plăeșu. vicepreședinte al Senatului României, senatorul Cristina Dumitrescu, președinte al Comisiei pentru Romînii de pretutindeni a Senatului României și de către Adriana Gae, vicepreședinte al Institutului Cultural Român.

O diploma de excelență a fost dată și Mitropolitului Banatului, IPS Ioan, pentru meritele sale în păstrarea și apărarea credinței și identității românilor din județele Covasna și Harghita, unde IPS a păstorit ca Episcop, precum și a implicării sale în păstrarea credinței și identității românilor din afara frontierelor. Diploma i-a fost acordată de către preleședintele fondator al Fundației naționale Pentru românii de Pretutindeni, Eugen Popescu.