Politicianul de dreapta român Călin Georgescu a cîștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024, dar rezultatul alegerilor a fost anulat din cauza unor controverse. El a fost reținut sub suspiciunea de implicare într-o fraudă de 1 milion de euro, relatează siteul chinez 163.com, unul dintre cele mai influente și mai vechi din țară, scrie jurnalistul Bogdan Tiberiu Iacob pe https://inpolitics.ro, preluat de Romanian Global News.

Georgescu a cîștigat în mod neașteptat alegerile bazîndu-se pe o platformă anti-NATO, iar Bruxelles-ul și Bucureștiul l-au acuzat de desfășurarea unei campanii online false. Deși ulterior s-a confirmat că campania online suspectată de fraudă a fost lansată de partidul său de opoziție, el a rămas cu interdicția de a candida după votul reluat.

DIICOT a declarat luni că a reținut un suspect și a percheziționat cinci imobile legate de acest caz. Mass-media locală a remarcat că Georgescu este principalul suspect în acest caz. Aliatul său principal, George Simion, a numit acest cel mai recent caz drept un avertisment că „fiecare dintre noi ar putea fi următoarea țintă”.
Liderul AUR, Simion, care a fost candidat la alegerile prezidențiale din 2024 și a sprijinit campania de protest împotriva anulării alegerilor, a condamnat cea mai recentă reținere a lui Georgescu.
„Fiecare dintre noi poate fi următoarea victimă. Opriți acest abuz!”, a scris el pe Facebook. „România este un stat dictatorial!!!”
Investigația privind frauda care îl vizează pe Georgescu este doar unul dintre multele cazuri cu care se confruntă, el pretinzînd că este victima unei persecuții politice. Anterior, el a fost acuzat de încălcarea reglementărilor privind finanțarea campaniei electorale și de complot în vederea subminării ordinii constituționale, motiv pentru care i s-a interzis să participe la alegerile repetate din 2025.
Guvernul președintelui american Donald Trump a folosit anularea rezultatelor alegerilor din România drept exemplu pentru a acuza Bruxelles-ul că subminează valorile democratice europene.
Conducerea UE a declarat că Bucureștiul are dreptul să ia măsuri pentru a combate „imixtiunea străină”. Politica generală a UE este de a impune cenzurarea platformelor de social media ca răspuns la așa-numitele activități de interferență. Diverse instrumente instituite în temeiul Legii privind serviciile digitale (DSA) au fost activate în mai multe alegeri, inclusiv în Republica Moldova, stat care nu este membru al UE(…)
Respectarea suveranității și opunerea față de standardele duble reprezintă calea de ieșire pentru rezolvarea diferendelor, iar stabilitatea flancului estic al NATO nu poate fi izolată de acest context. Dacă se va permite extinderea opoziției politice și a cenzurii opiniei publice, fracturarea socială și riscurile de securitate vor continua să crească, situația regională riscînd să devină și mai complexă, iar toate părțile ar trebui să dea dovadă de reținere pentru a evita scăparea de sub control, mai scrie presa chineză.