2 noiembrie este Ziua Cercetașilor Militari în Armata României, o sărbătoare care marchează constituirea primului element organizat al cercetării militare, prin înființarea „Secției a II-a” din cadrul Corpului de Stat Major General, la 12 noiembrie 1859. Această dată a fost stabilită prin Ordinul de Zi nr. 83 semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, reprezentând astfel „ziua de naștere” a armei cercetare, transmite Romanian Global News.
Cercetașii sunt considerați militari de elită, ale căror misiuni implică infiltrarea în spatele liniilor inamice, culegerea de informații esențiale pentru fundamentarea deciziilor comandamentelor și cunoașterea terenului. Motto-ul care definește blazonul și ethosul acestei arme este „Audi, vidi, sile!” („Ascultă, urmărește și taci”), subliniind necesitatea discreției, vigilentei și invizibilității în executarea misiunilor, adesea în condiții extreme de risc.

”A fi cercetaş înseamnă să vezi şi să nu fi văzut, să auzi fără a fi auzit, de fapt să fii discret dar, totodată, omniprezent. ‘Audi, vidi, sile!’ (Ascultă, urmăreşte şi taci) este motto-ul care defineşte blazonul cercetaşilor”, potrivit paginii oficiale de Facebook a Ministerului Apărării Naţionale.

Una dintre cele mai de temut arme ale oricărei armate moderne este reprezentată de cercetaşi. Sunt cei care culeg informaţii despre inamic, în orice fel de condiţii de timp şi de vreme, ziua sau noaptea, infiltrându-se în teritoriul inamic, învăţând comportamentul localnicilor şi observând urmele lăsate de maşini, de animale sau de oameni.

”Cercetaşii sunt controlorii vigilenţei de care dau dovadă toate celelalte unităţi ale armatei (…) sunt ca şi străini în propria lor ţară pentru că ei nu trebuie să fie văzuţi sau simţiţi că sunt în zonă nici de militarii din unităţile pe care le verifică, dar nici de populaţia civilă; cercetaşii acţionează în condiţii atipice şi anume: pe timp de vizibilitate redusă, în timpul intemperiilor de orice fel, urmărind realizarea surprinderii şi încercând să-şi îndeplinească misiunile fără a folosi, pe cât posibil, violenţa”, descrie specificul acestei arme generalul Dumitru Miu în volumul ”Batalionul 404 Cercetare – Istoria unor învingători”.

La 12/24 noiembrie 1859, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a semnat, prin Ordinul de Zi nr. 83, actul de constituire a “Secţiei a II-a” din cadrul “Corpului de Stat Major General”, notează site-ul www.mapn.ro.

În data de 24 octombrie 1964, are loc transformarea Companiei 258 Cercetare din garnizoana Iaşi în Batalionul 161 Cercetare, cu reşedinţa la Vaslui, prin Ordinul Ministrului Forţelor Armate; în 1969 are loc primirea Drapelului de luptă şi restructurarea unităţii, prin desfiinţarea companiei de cercetare pe tancuri şi înfiinţarea celei pe autoturisme; primirea, din noiembrie 1970, a titulaturii de Batalionul 101 Cercetare, care din 20 martie 1995 a fost dislocat din garnizoana Vaslui, în garnizoana Roman, potrivit ”Calendarului Tradiţiilor Militare” (2010).

La 1 iulie 2019, în garnizoana Someşeni (Cluj), a fost marcată printr-o serie de manifestări, ceremonial religios şi militar, împlinirea a 50 de ani de la constituirea Regimentului 317 ISR ”Vlădeasa”. Unitatea a fost înfiinţată la 1 iulie 1969, sub denumirea Compania 317 Cercetare în Adâncime în cadrul Armatei a 3-a (devenită ulterior Armata a 4-a). Ca urmare a evenimentelor din vara anului 1968 din Cehoslovacia, când forţe ale Pactului de la Varşovia au invadat această ţară, s-a hotărât la nivelul ministerului forţelor armate constituirea acestei arme de cercetare în adâncime. În acest sens, la 10 mai 1969, ministrul forţelor armate Ion Ioniţă emitea ordinul pentru constituirea Companiei 317 Cercetare în Adâncime, care ulterior avea să cunoască o evoluţie constantă, iar la 1 octombrie 1991 se transformă în Batalionul 317 Cercetare în Dispozitiv prin Paraşutare şi primeşte denumirea onorifică ”Vlădeasa”, potrivit ciivm.forter.ro. La 1 mai 1995, unitatea şi-a schimbat denumirea în Batalionul 317 Cercetare ”Vlădeasa”, pentru ca la 31 decembrie 2016 să se transforme în Regimentul 317 ISR ”Vlădeasa”.
În zona de risc crescut din Angola, în anii 1996-1997, sunt dislocaţi, în misiune de menţinere a păcii, militari ai Regimentului 317 ISR ”Vlădeasa”. Au continuat să participe în misiuni de menţinere a păcii, sub mandat ONU sau NATO, în Kosovo, Bosnia, Afganistan, Irak, Sudan, Georgia, Nepal, indică ciivm.forter.ro
Este una dintre cele mai apreciate structuri ale Forţelor Terestre prin prisma misiunilor desfăşurate în afara graniţelor naţionale. Participă la misiuni şi exerciţii comune de pregătire cu structuri militare din state NATO. În perioada 16 ianuarie – 6 februarie 2020, militari din cadrul Regimentului 317 ISR ”Vlădeasa” au participat, la exerciţiul multinaţional ”Combined Resolve XIII”, condus de Forţele terestre ale SUA în Europa şi desfăşurat în poligoanele Grafenwohr şi Hohenfels din Germania, conform www.defense.ro.

Misiunile specifice ale unui cercetaș militar din Armata României se încadrează în mai multe categorii:
Culegerea de informații (recunoaștere specială)
• Infiltrarea în spatele liniilor inamice pentru observare, ascultare, fotografiere și culegerea de date despre forțele, pozițiile, mișcările și capacitățile inamicului
• Culegerea de informații despre teren, dispoziția armamentului, punctele de comandă, sistemele de transmisiuni, pozițiile de artilerie
• Transmiterea informațiilor către eșalonul superior
• Acționarea în structuri foarte mici (grupuri de 3–4 cercetași), în deplină discreție
Acțiuni directe (diversiuni)
• Distrugerea sau scoaterea din funcțiune a obiectivelor militare importante (centrale de comandă, baze, aerodromuri, căi de comunicație)
• Aplicarea de încărcături explozive pe obiective, cu infiltrare și exfiltrare în tăcere
• Misiuni tip „comando” — atacul rapid al unui obiectiv
Misiuni complementare
• Spionaj și activități de informații (HUMINT, SIGINT, IMINT)
• Război neconvențional și gherilă
• Contra-terorism
• Căutare și salvare în luptă (CSAR)
• Protecție apropiată
• Operațiuni informative și de psihologie
Caracteristici operaționale
• Acțiune în toate mediile (terestru, maritim, aerian) și condiții (zi/noapte, orice relief și climă)
• Infiltrare prin parașutare (inclusiv HALO), scufundare, alpinism sau pe jos
• Operare până la 200 km în spatele frontului
• Camuflaj și invizibilitate totală — motto-ul armei, „Audi, vidi, sile!”, subliniază că obiectivul nu este lupta directă, ci informația
Pe timp de pace, cercetașii exersează aceste capacități prin infiltrări simulate în unitățile proprii ale armatei, în poligoane și tabere, pentru a-și asigura pregătirea de luptă.
Pe lângă pregătirea formală, cercetașii urmează cursuri de perfecționare periodice (psihosociologie, limbi străine, parașutism, schi, luptă corp la corp în diverse medii, lupta cu arme de foc și arme albe, operațiuni speciale) organizate de centrele de instruire ale MApN