Proteste masive anti-război în Israel pe fondul intensificării conflictului cu Iranul
”Într-o perioadă în care ordinea de drept internațională a fost aruncată în aer, cu război în apropierea frontierei de est și cu un conflict care sperăm că se va încheia, în Orientul Mijlociu, conflicte a căror rezonanță economică se simte dramatic, securitatea României și românilor este pusă la încercare, iar echilibrul geopolitic din regiunea noastră devine din ce în ce mai fragil”, se arată într-o analiză a directorului Centrului Român de Studii și Strategii, Eugen Popescu, preluată de Romanian Global News.
”În acest context este firesc să analizăm cu luciditate opțiunile strategice pe care le avem. Una dintre aceste opțiuni, analizată de-a lungul timpului, este reunificarea Republicii Moldova cu România.
Dincolo de dimensiunea istorică, identitară sau demografică, astăzi vă propun să privim această temă dintr-un unghi esential, zic eu: securitatea națională.
Aș vrea să aduc în discuție o problemă puțin discutată, chiar și în zona unionistă. Faptul că statalitate actuală R. Moldova, un proiect ruso-germano-soroșist, în esență, constituie o amenințare directă la securitatea națională a României.
Oricând acest stat artificial poate fi instrumentat de forțe neprietene, atât de la est cât și de la vest, ca vector de influență și atac asupra integrității teritoriale a României.
Știm bine că la Moscova și la Chișinău, iar mai nou și la Kiev, se vorbește de așa zisa Moldova Mare, care ar presupune preluarea de la România a celor 65% din Moldova Istorică.
Știm bine că, de exemplu, în școlile militare din Ucraina se predă o istorie a Ucrainei care, în opinia lor, include părți ale R. Moldova și României.
Cunoaștem faptul că Budapesta, sprijină și încurajează proiectul statalist al R. Moldova, dar și federalizarea și autonomia găgăuză.
Știm că Germania, care dublează conducerea actuală a R. Moldova cu consilieri atașați fiecărui ministru dar și Maiei Sandu, sprijină și încurajează perpetuarea consecințelor pactului criminal Ribentropp -Molotov, adică statalitatea R. Moldova, încercând să împiedice reunirea cu România și sprijinind proiectul de federalizare a R. Moldova.
Observăm încercările mascate, dirijate de Moscova, dar și de Kiev, de creare a unei Biserici ortodoxe autocefale a R. Moldova, ca obsatcol major al revenirii Mitropoliei Basarabiei, deci a Bisericii Ortodoxe Române, pe întregul teritoriul Basarabiei.
În acest sens este de avut în vedere propunerea prezentată în mai, de Victor Marahovschi, secretarul general al Alianței „MOLDOVENII”, în cadrul conferinței ” „Garanțiile juridice ale dreptului de proprietate al Ortodoxiei în Republica Moldova și drepturile omului”. El propune:
• Înființarea unei singure Biserici Ortodoxe Moldovene autocefale.
• Independență administrativă și alegerea propriului întâistătător.
• Obținerea unui Tomos de autocefalie, de la Patriarhia Moscovei.
Toate acestea, într-un context geopolitic extrem de instabil, reprezintă așa cum spuneam, o amenințare directă la adresa securității și integrității teritoriale a României.
Din acest motiv problema reunificării și eliminării consecințelor pactului Ribentropp -Molotov trebuie tratată de statul român ca o problemă de Securitate națională, cu toate consecințele ce decurg din această încadrare.
Primul și, poate, cel mai important avantaj al unei astfel de reunificări este integrarea deplină a teritoriului R. Moldova în integralitatea sa sau parțial, în sistemul de apărare colectivă al NATO. România este deja parte a acestei alianțe, ceea ce înseamnă că, teoretic, orice atac împotriva sa este considerat un atac împotriva tuturor statelor membre.
Pentru Republica Moldova, care în prezent are statut de neutralitate, acest lucru ar reprezenta o schimbare fundamentală: trecerea de la vulnerabilitate totală, la protecție reală, colectivă, ca parte integrantă a spațiului apărat de NATO.
În al doilea rând, reunificarea ar însemna consolidarea semnificativă a capacităților militare. Armata României chiar dacă este în curs de modernizare, este interoperabilă cu standardele NATO și beneficiază de investiții constante. Integrarea forțelor armate din Republica Moldova într-un astfel de sistem ar duce la profesionalizare, dotare modernă și acces la tehnologii avansate. Practic, nu vorbim doar despre o unire teritorială, ci despre o creștere reală a capacității de apărare.
Adâncimea strategică, după restabilirea frontierei pe Nistru sau după el, crește și oferă o altă perspectivă spațiului de apărare românesc la orice fel de amenințare care ar veni din Răsărit.
În scenariul reunirii R. Moldova cu România, în cazul unui pericol imminent dinspre est, mobilitatea militară, infrastructura de transport și procedurile de cooperare sunt priorități strategice, care trebuie să acopere inclusive teritoriul actual al R. Moldova.
Un alt aspect esențial este legat de stabilitatea regională, în special în ceea ce privește regiunea transnistreană. Prezența militară rusă în această zonă reprezintă o sursă de tensiune și incertitudine.
Cetățenia ucraineană oferită de Kiev liderilor forțelor separatiste de la Tiraspol o posedă reprezintă o altă vulnerabilitate.
Reunificarea ar aduce aceste probleme în cadrul mai larg al mecanismelor europene și internaționale, în măsura în care acestea mai au relevanță, crescând presiunea pentru o soluționare durabilă și reducând influențele destabilizatoare.
De asemenea, trebuie să înțelegem impactul strategic mai larg. Extinderea frontierei estice a NATO și a Uniunii Europene pe o frontieră istorică pe care România a fost nevoită să o abandoneze, ar consolida securitatea întregii regiuni.
România reunită ar deveni un actor și mai important la Marea Neagră, iar această poziționare ar contribui la stabilitatea pe termen lung a acestei părți a Europei.
Nu în ultimul rând, reunificarea ar aduce eficiență în utilizarea resurselor pentru apărare. În locul unor structuri separate, cu resurse limitate, ar exista un sistem integrat, capabil să utilizeze mai eficient infrastructura, bugetele și capitalul uman. România alocă deja peste o parte importantă din PIB pentru apărare, ceea ce ar însemna investiții mai mari, inclusiv pe teritoriul actual al Republicii Moldova.
Toate aceste elemente se traduc, în final, într-un lucru simplu, dar esențial: siguranța românilor.
O apărare mai puternică înseamnă riscuri mai mici, stabilitate mai mare și protecție în fața amenințărilor moderne, fie ele militare, cibernetice sau hibride, venite din vecinătățile de la est sau vest.
O Românie reunificată cu Republica Moldova ar avea o importanță geopolitică mult sporită în Europa de Est. Aceasta ar întări poziția României ca stat-cheie la frontiera dintre spațiul euro-atlantic și zona de influență estică, ruso-ucraineană.
În același timp, ar crește relevanța strategică a regiunii Mării Negre, oferind un control mai bun asupra unor rute de transport și contribuind la stabilitatea regională.
O astfel de configurație ar putea reduce zonele de vulnerabilitate geopolitică și ar consolida rolul României ca pilon de securitate în sud-estul Europei, dar și la Marea Neagră, chiar dacă acest lucru ar deranja pe unii dintre vecinii noștri, atât de la est cât și de la vest.”