Proteste masive anti-război în Israel pe fondul intensificării conflictului cu Iranul
Ursula von der Lenin și birocrații nealeși ai Comisiei Europene vor să mai împrumute Ucrainei, adică lui Zelensky, încă 45 de miliarde de euro, garantați din bugetul comun al Uniunii, transmite Romanian Global News.
Banii, cică, ar acoperi două treimi din gaura bugetară a Kievului pentru anul viitor, estimată la 70 de miliarde de euro. Planul vine peste împrumutul de 90 de miliarde deja aprobat și ar urma să fie prezentat statelor membre miercuri, potrivit Financial Times, care citează patru surse familiare cu propunerea
Cele 90 de miliarde trebuiau să acopere nevoile Kievului pentru anul acesta și pentru anul viitor. Distrugerile tot mai mari provocate de atacurile rusești au lărgit însă deficitul. Restul de 25 de miliarde ar urma să vină de la Marea Britanie, Canada, Japonia, Norvegia și alți aliați occidentali. Doar Londra a anunțat deja un pachet de 10 miliarde de lire sterline pe trei ani, pentru economie și apărare.
Patru state spun nu, iar Berlinul lovește în bani
Noul împrumut are nevoie de acordul tuturor celor 27 de state. Cehia, Slovacia și Ungaria, care au stat deoparte și la împrumutul de 90 de miliarde, au anunțat că nu vor participa nici acum. Li s-a alăturat Bulgaria. Toate patru primesc mai mulți bani din bugetul UE decât contribuie.
Germania, cel mai mare contribuitor net la bugetul Uniunii și cel mai mare donator european al Ucrainei, a răspuns cu cea mai grea armă pe care o are. Cancelarul Friedrich Merz i-a scris președintelui Consiliului European, António Costa, că nu va aproba bugetul multianual 2028–2034 dacă toate statele nu contribuie la finanțarea Ucrainei. În scrisoare, a argumentat că e nedrept ca cei patru să ceară sprijinul Berlinului pentru fondurile de coeziune și să refuze în același timp să împartă povara.
„Sprijinirea Ucrainei este o responsabilitate europeană comună, nu responsabilitatea unor state membre individuale. De aceea, întrebarea cum vom finanța Ucraina în anii următori, dacă va fi nevoie, își are locul firesc în contextul acestor negocieri bugetare”, a spus Merz. Și: „În opinia mea, continuarea pe acest drum nu este o opțiune bună. Trebuie să integrăm pe deplin politica față de Ucraina în bugetul UE.”
„Șantaj clasic”
Reacția a venit imediat. „Ce face cancelarul german este un șantaj clasic și îl resping”, a spus premierul slovac Robert Fico, la o întâlnire cu omologul ceh Andrej Babiš la Bratislava. Fico a amenințat că poate pune și el veto pe bugetul multianual, care se adoptă tot prin unanimitate.
Babiš i-a scris lui Costa, într-o scrisoare văzută de Financial Times: „Un acord privind finanțarea viitoare a Ucrainei nu poate fi o precondiție pentru adoptarea următorului buget al UE, iar Uniunea Europeană trebuie să-și păstreze capacitatea de a-și defini și finanța în mod independent politicile și prioritățile pe termen lung, indiferent de evoluția situației.” În fața presei, a fost și mai direct: „Sunt complet împotrivă, pentru că bugetul european este despre țările europene, iar ajutorul pentru Ucraina trebuie să-l discutăm separat.”
Nici noul premier al Ungariei, Péter Magyar, care a reparat relațiile cu Bruxelles-ul după plecarea lui Viktor Orbán, nu i-a dat dreptate lui Merz, deși a vorbit chiar lângă el, la Berlin: „Aș dori să notez aici, diplomatic și cu tot respectul, în calitate de prim-ministru al Ungariei, că nu consider neapărat abordarea corectă ca bugetul european, care este de fapt destinat pentru șapte ani și pentru Europa”, să fie „legat de alte chestiuni”.