Reforma învățământului din Ucraina, care va intra într-o nouă etapă la 1 septembrie 2027, va modifica profund rețeaua școlară din întreaga țară. Aproximativ 42% dintre instituțiile de învățământ ar putea pierde clasele superioare, iar în regiunea Cernăuți reorganizarea afectează zeci de școli cu predare în limba română, scrie https://bucpress.eu, preluat de Romanian Global News.
Dincolo de schimbările administrative, reforma ridică întrebări privind accesul la educație, siguranța transportului școlar și viitorul comunităților rurale.
Ucraina pregătește o rețea de 2.090 de licee academice. Aproximativ 5.600 de școli ar putea pierde clasele superioare
Începând cu 1 septembrie 2027, Ucraina va introduce la nivel național noul sistem de învățământ liceal, care prevede extinderea studiilor la 12 clase și separarea educației primare, gimnaziale și liceale. Elevii claselor a X-a – a XII-a vor urma programe de învățământ profilat în licee academice, cu posibilitatea de a alege discipline în funcție de interesele și planurile lor profesionale.
Potrivit datelor proiectului elvețiano-ucrainean DECIDE, prezentate de platforma Education.ua și transmise de corespondentul BucPress din Transcarpatia, Elvira Chilaru, autoritățile locale din Ucraina au planificat, până la 1 septembrie 2026, înființarea a 2.090 de licee academice, dintre care 54 se află pe teritoriile temporar ocupate de Rusia.
Cele mai multe licee academice sunt prevăzute în Kiev – 254, urmat de regiunile Harkov – 193, Dnipropetrovsk – 159, Liov – 155 și Odesa – 148.
Structura viitoarei rețele arată însă că separarea completă a liceelor de celelalte cicluri educaționale nu va avea loc imediat. Conform analizei DECIDE, 1.425 de instituții, reprezentând 68% din totalul planificat, vor cuprinde clasele I–XII, alte 413 instituții (20%) vor include clasele V–XII, în timp ce numai 252 de licee (12%) vor funcționa exclusiv cu clasele X–XII.
Cea mai importantă schimbare privește instituțiile care oferă în prezent educație liceală, dar care nu au fost incluse în noua rețea. Conform estimărilor DECIDE, aproximativ 5.600 de școli, reprezentând 42% din instituțiile de învățământ general, ar putea să nu mai organizeze clase superioare, limitându-și activitatea la nivelul gimnazial.
Procesul se va desfășura treptat și ar urma să fie încheiat până în anul școlar 2028–2029. Transformarea unei instituții din liceu în gimnaziu nu presupune neapărat închiderea școlii, ci eliminarea posibilității de a continua studiile liceale în localitatea respectivă.
Autoritățile ucrainene argumentează reforma prin necesitatea modernizării sistemului educațional, îmbunătățirii calității predării și utilizării mai eficiente a resurselor. Concentrarea elevilor în licee academice ar trebui să permită diversificarea profilurilor educaționale, dotarea laboratoarelor și asigurarea unui număr suficient de profesori specializați.
În același timp, noul sistem presupune deplasarea elevilor după absolvirea clasei a IX-a către licee situate uneori în alte localități sau chiar în alte comunități teritoriale. Această schimbare poate avea consecințe deosebit de importante în mediul rural.
Regiunea Cernăuți: zeci de școli românești vor pierde clasele liceale
O analiză realizată de BucPress Cernăuți, pe baza informațiilor privind reorganizarea rețelei școlare din 18 comunități teritoriale ale regiunii Cernăuți, evidențiază amploarea transformărilor care urmează să afecteze învățământul în limba română.
Centralizarea datelor disponibile indică 33 de instituții care figurează în planurile de transformare în gimnazii sau care și-au pierdut deja componenta liceală. Cifra nu reprezintă un bilanț definitiv al întregii regiuni și poate suferi modificări în funcție de deciziile ulterioare ale autorităților locale și regionale.
Situația este diferită de la o comunitate teritorială la alta. În unele cazuri va fi păstrat un singur liceu cu predare în română, în altele instituțiile vor deveni bilingve, iar în mai multe comunități elevii care doresc să continue studiile liceale în limba maternă vor trebui să se deplaseze în alte localități.
Potrivit informațiilor analizate de BucPress, reorganizarea este următoarea:

1. Comunitatea teritorială Herța. Va fi păstrat un singur liceu cu predare în limba română, Liceul „Gheorghe Asachi” din Herța. Alte cinci instituții își vor pierde statutul liceal: școlile din Molnița, Hreațca, Târnauca, Mogoșești și Mihoreni. Elevii acestor sate care vor dori să urmeze clasele X–XII vor trebui să continue studiile în altă localitate.
2. Comunitatea teritorială Ostrița. Sunt prevăzute două licee care vor asigura inclusiv învățământ în limba română: cel din Horbova și cel din Ostrița. În schimb, liceele din Buda Mare și Godinești urmează să fie transformate în gimnazii.
3. Comunitatea teritorială Cernăuți. Liceul nr. 6 „Alexandru cel Bun” va continua să asigure învățământ liceal cu predare în limba română în municipiul Cernăuți.
4. Comunitatea teritorială Hliboca. Va fi păstrat liceul cu predare în limba română din Dimca. Liceul din Oprișeni urmează să fie transformat în gimnaziu.
5. Comunitatea teritorială Mămăliga. Va rămâne un singur liceu, la Mămăliga, care va funcționa în regim bilingv. Patru instituții cu predare în limba română, din Bălcăuți, Dranița, Nesfoia și Stălinești, sunt vizate de reorganizare și nu vor mai asigura învățământ liceal.
6. Comunitatea teritorială Noua Suliță. Va fi păstrat liceul din orașul Noua Suliță, care în prezent asigură învățământ în limba ucraineană. În schimb, patru instituții cu predare în limba română sunt vizate de transformare: liceele din Marșinți, Răchitna, Dinăuți și Liceul nr. 3 din Noua Suliță. Această reorganizare ridică problema accesului la învățământ liceal în limba maternă în interiorul comunității.
7. Comunitatea teritorială Pătrăuți. Va funcționa un singur liceu academic, în prezent cu predare în limba ucraineană. Liceul nr. 1 din Pătrăuții de Sus și liceul din Pătrăuții de Jos, ambele cu predare în limba română, vor pierde componenta liceală.
8. Comunitatea teritorială Tărășeni. Va fi păstrat liceul din Tureatca, în prezent cu predare în limba ucraineană. Liceul din Stănești, unde studiile se desfășoară în limba română, urmează să fie transformat în gimnaziu.
9. Comunitatea teritorială Ciudei. Liceul din Ciudei va continua să funcționeze, fiind prevăzută organizarea acestuia ca instituție bilingvă. Liceul din Igești va pierde clasele superioare.
10. Comunitatea teritorială Storojineț. Va fi păstrat un liceu în orașul Storojineț, în prezent cu predare în limba ucraineană, pentru care este prevăzut un viitor statut bilingv. Liceul din Ropcea, cu predare în limba română, urmează să fie transformat în gimnaziu.
11. Comunitatea teritorială Crasna. Liceul „Alexandru Ilschi”, instituție cu predare în limba română, participă deja la etapa-pilot a reformei, având 12 clase, și urmează să funcționeze în regim bilingv. Liceul nr. 1 cu predare în limba română a fost deja reorganizat, iar elevii claselor a X-a și a XI-a au fost transferați la Liceul „Alexandru Ilschi”. În localitate există și un liceu cu predare în limba ucraineană.
12. Comunitatea teritorială Mahala. Va fi păstrat un liceu care în prezent asigură predarea în limba română, urmând să fie transformat într-o instituție bilingvă.
13. Comunitatea teritorială Voloca. Un liceu cu predare în limba română va continua să funcționeze, dar este prevăzută transformarea acestuia într-o instituție bilingvă.
14. Comunitatea teritorială Carapciu. Va fi păstrat un singur liceu, care urmează să devină bilingv. Liceul din Iordănești, cu predare în limba română, este vizat de transformarea în gimnaziu.
15. Comunitatea teritorială Văncicăuți. Niciun liceu cu predare în limba română sau bilingv nu figurează în rețeaua viitoare prezentată. Patru instituții vor fi transformate în gimnazii: liceul din Văncicăuți, actualmente bilingv, și liceele cu predare în limba română din Costiceni, Tărăsăuți și Cerlena.
16. Comunitatea teritorială Suceveni. Toate cele trei instituții care asigură în prezent învățământ liceal în limba română sunt vizate de reorganizare: Liceul din Suceveni, Liceul nr. 1 din Cupca și Liceul nr. 2 din Cupca. Comunitatea riscă astfel să rămână fără un liceu academic propriu.
17. Comunitatea teritorială Camenca. Liceul din Bahrinești, cu predare în limba română, urmează să devină gimnaziu. În comunitate va fi păstrat liceul din Camenca, cu predare exclusiv în limba ucraineană.
18. Comunitatea teritorială Tereblecea. Nu este prevăzută funcționarea unui liceu academic în comunitate. Cele două instituții cu predare în limba română, din Tereblecea și Sinăuți, vor pierde componenta liceală.
    Datele arată că reforma nu are consecințe uniforme pentru comunitatea românească din regiunea Cernăuți. În Herța, Hliboca sau Ostrița, elevii vor avea în continuare posibilitatea de a urma clasele superioare în comunitatea lor, inclusiv în instituții care asigură predarea în limba română. În schimb, la Văncicăuți, Suceveni și Tereblecea, problema este mai profundă: lipsa unui liceu academic în comunitate va impune deplasarea elevilor către alte centre educaționale.
    În alte comunități, este prevăzută păstrarea unor licee cu predare în ucraineană, dar nu și a unor instituții care să garanteze, potrivit planurilor analizate, continuitatea învățământului liceal în limba română.
    O altă transformare importantă o reprezintă extinderea modelului bilingv. Această schimbare nu echivalează automat cu dispariția predării în limba română, dar ridică problema ponderii disciplinelor care vor putea fi studiate efectiv în limba maternă și a continuității traseului educațional al elevilor.
    Boian: consiliul local a decis înființarea unui liceu academic, dar există neclarități privind aplicarea hotărârii
    Un caz relevant pentru dificultățile implementării reformei este cel al satului Boian, unde părinții și autoritățile locale au întreprins demersuri pentru păstrarea învățământului liceal.
    Printr-o petiție colectivă datată 12 august 2026, semnată de peste o sută de părinți ai elevilor Liceului nr. 1 din Boian, comunitatea a solicitat punerea în aplicare a unei hotărâri adoptate anterior de consiliul local, la 27 februarie 2026, privind înființarea unui liceu academic în baza instituției existente.
    Documentul transmis primarului Aurel Babii, consilierilor locali și reprezentanților Consiliului Regional Cernăuți insistă asupra importanței păstrării claselor superioare în localitate. Părinții invocă atât necesitatea asigurării accesului la educație, cât și tradiția școlară a Boianului, ale cărei începuturi sunt plasate în anul 1820.
    „Pentru noi, aceasta nu este doar o problemă de organizare a rețelei instituțiilor de învățământ. Este vorba despre viitorul copiilor noștri, păstrarea tradițiilor educaționale ale Boianului și dezvoltarea comunității noastre”, se arată în apelul colectiv.
    Părinții au cerut menținerea liceului academic în aceeași instituție, realizarea investițiilor necesare și asigurarea posibilității ca elevii să continue studiile în clasele X–XII în satul natal.
    Ulterior, la 27 august 2026, Consiliul local Boian a adoptat Hotărârea nr. 5-58/26, intitulată „Cu privire la înființarea unui liceu academic în baza Liceului nr. 1 din Boian”.
    Documentul, semnat de primarul Aurel Babii, conține mai multe prevederi importante. Prima stabilește înființarea Liceului Academic de Referință Boian începând cu 1 septembrie 2028. În același timp, punctul al treilea desemnează Liceul nr. 1 din Boian drept unica instituție a comunității autorizată să înscrie elevi în clasa a X-a începând cu 1 septembrie 2027.
    Hotărârea aprobă și un plan de transformare a rețelei școlare pentru perioada 2027–2028, prevăzând adaptarea documentelor instituției, reorganizarea personalului și asigurarea transportului școlar pentru elevii care au nevoie de acesta.
    Mai mult, potrivit unei investigații publicate de Suspilne Cernăuți la 10 noiembrie 2026, directorul Departamentului regional pentru educație, Serghei Kizima, a declarat că 12 comunități teritoriale din regiunea Cernăuți nu au prevăzut niciun liceu academic pentru următorul an școlar. Printre acestea se numără și comunitatea Boian.
    Această informație arată că adoptarea unei hotărâri locale nu reprezintă, în sine, garanția includerii efective a instituției în rețeaua liceelor academice pentru anul 2027–2028.
    Cazul Boianului evidențiază astfel diferența dintre voința exprimată la nivelul comunității, deciziile administrative locale și planificarea regională a noii rețele școlare.
    Demersuri pentru păstrarea învățământului liceal au fost inițiate și în comunitatea Suceveni, unde perspectiva transformării tuturor celor trei licee cu predare în limba română în gimnazii a generat preocupări privind viitorul educațional al elevilor.
    Inițiativele din Boian și Suceveni arată că reorganizarea rețelei școlare nu este privită exclusiv ca o problemă administrativă. Pentru comunitățile rurale, păstrarea unui liceu poate reprezenta o condiție importantă pentru menținerea tinerilor în localitate și pentru continuitatea vieții comunitare.
    Transportul școlar și securitatea elevilor, principalele vulnerabilități ale reformei
    Una dintre cele mai importante probleme ale reorganizării este accesibilitatea efectivă a viitoarelor licee academice.
    În teorie, concentrarea elevilor în instituții mai mari ar trebui să ofere condiții mai bune de studiu, profesori specializați și acces la o infrastructură educațională modernă. În practică, pentru elevii din satele îndepărtate, această reorganizare poate însemna deplasări zilnice de zeci de kilometri.
    Situația este complicată de starea precară a drumurilor locale, de insuficiența mijloacelor de transport școlar și de costurile suplimentare suportate de familii.
    Problema este deja documentată în regiunea Cernăuți. Potrivit Suspilne, elevii din comunitatea Livinți, unde nu va exista un liceu academic, ar putea fi nevoiți să parcurgă între 30 și 50 de kilometri pentru a continua studiile. Reprezentanții administrației regionale au recunoscut că există dificultăți privind achiziționarea autobuzelor școlare, iar disponibilitatea acestora pentru anul următor nu este încă garantată.
    Pentru satele din comunitățile românești, infrastructura rutieră deteriorată reprezintă o problemă suplimentară. Transportul poate deveni dificil în timpul iernii, în condiții meteorologice nefavorabile, iar deplasările prelungite reduc timpul disponibil pentru pregătirea școlară și activitățile familiale.
    Un factor care nu poate fi ignorat îl reprezintă războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Alarmele aeriene, atacurile cu rachete și drone și riscul întreruperilor de electricitate complică organizarea învățământului și a transportului școlar.
    Chiar dacă regiunea Cernăuți este situată departe de linia frontului, aceasta nu este în afara pericolului atacurilor aeriene. Pentru părinți, perspectiva deplasării zilnice a copiilor către alte localități poate accentua temerile legate de securitatea acestora.
    Organizarea transportului trebuie evaluată, prin urmare, nu doar în funcție de distanță și cost, ci și de condițiile de siguranță, existența adăposturilor, procedurile aplicabile în timpul alarmelor aeriene și posibilitatea întoarcerii elevilor în localitățile de domiciliu.
    În lipsa unor soluții funcționale, accesul formal la un liceu academic nu înseamnă neapărat și acces real la educație.
    Riscul abandonului școlar și al depopulării satelor
    Reorganizarea învățământului liceal poate avea și efecte sociale pe termen lung.
    În comunitățile rurale afectate de migrație, scăderea natalității și plecarea familiilor în străinătate, dispariția claselor superioare poate accelera procesele demografice deja existente.
    Familiile care dispun de resurse financiare vor putea susține deplasarea copiilor către alte localități sau mutarea acestora în centre urbane. În schimb, pentru gospodăriile cu venituri reduse, costurile transportului, timpul necesar deplasărilor și eventualele cheltuieli de cazare pot deveni obstacole importante.
    Există astfel riscul accentuării inegalităților dintre elevii din mediul urban și cei din mediul rural. În anumite situații, dificultățile de acces ar putea determina renunțarea la continuarea studiilor liceale sau orientarea către alte forme de educație nu neapărat din vocație, ci din motive geografice și economice.
    Pentru comunitatea românească din regiunea Cernăuți, problema are și o dimensiune lingvistică și culturală. În localitățile în care liceele cu predare în limba română vor fi transformate în gimnazii, elevii vor trebui să identifice alte instituții în care să poată continua studiile în limba maternă.
    Trecerea către un liceu cu predare exclusiv în ucraineană sau către unul bilingv poate modifica traseul educațional al elevilor, în funcție de disciplinele disponibile și de limba în care acestea vor fi predate.
    În același timp, pierderea claselor liceale poate reduce rolul școlii ca instituție centrală a vieții comunitare. În multe sate, liceul este nu doar un spațiu educațional, ci și un centru al activităților culturale, al păstrării limbii române și al transmiterii tradițiilor locale.
    Pe termen lung, reducerea oportunităților educaționale poate contribui la plecarea familiilor tinere și la diminuarea atractivității localităților rurale.
    Reforma poate fi ajustată pentru a răspunde nevoilor comunităților
    Reforma educațională din Ucraina urmărește obiective legitime de modernizare, însă aplicarea unui model de concentrare a liceelor trebuie să țină cont de particularitățile geografice, demografice, lingvistice și de securitate ale fiecărei regiuni.
    În acest context, inițiativele comunităților locale care solicită menținerea sau înființarea unor licee academice, precum cele din Boian și Suceveni, merită examinate prin prisma nevoilor reale ale elevilor.
    Extinderea rețelei de licee acolo unde există cerere, resurse și condiții pentru asigurarea unui învățământ de calitate poate reprezenta o soluție pentru evitarea concentrării excesive a educației liceale în câteva centre.
    O măsură de protecție a fost deja introdusă la nivel legislativ. La 29 octombrie 2026, Parlamentul Ucrainei a adoptat o lege care permite elevilor aflați în prezent în clasa a X-a să finalizeze clasa a XI-a în instituția în care învață, chiar dacă aceasta este transformată între timp în gimnaziu. Măsura asigură continuitatea studiilor pentru generațiile aflate în sistemul de învățământ liceal de 11 ani, fără a modifica însă calendarul general al reformei.
    Această soluție tranzitorie nu rezolvă problema elevilor care vor absolvi clasa a IX-a după introducerea noii rețele și vor trebui să identifice un liceu academic pentru următorii trei ani de studii.
    Pentru aceștia, succesul reformei va depinde de existența unor alternative educaționale accesibile și sigure.
    În regiunea Cernăuți, transformarea a peste 30 de instituții din comunitățile analizate și reducerea posibilităților de continuare a studiilor liceale în limba română impun o evaluare atentă a consecințelor.
    Modernizarea învățământului nu ar trebui să conducă la izolarea educațională a comunităților rurale. Dimpotrivă, rețeaua viitoarelor licee academice trebuie organizată astfel încât îmbunătățirea calității educației să fie însoțită de garantarea accesului efectiv la aceasta, inclusiv pentru elevii care locuiesc în sate și aparțin minorităților naționale.
    Miza reformei nu este doar câte licee vor funcționa în Ucraina după 2027, ci și câți copii vor putea continua să învețe în condiții sigure, fără ca distanța, situația financiară a familiei sau limba maternă să devină obstacole în calea educației.