România exercită președinția actualului ciclu al CSocD, lucrările celei de-a 54-a sesiuni fiind conduse de către Reprezentantul Permanent al României la ONU, ambasadorul Ion Jinga. Țara noastră a mai deținut această funcție în anul 1977 când, urmare unei propuneri românești, tematica tineretului a fost introdusă, pentru prima dată, pe ordinea de zi a Organizației Națiunilor Unite. În perioada 3-12 februarie 2016, la New York, se desfășoară lucrările celei de-a 54-a sesiuni a Comisiei pentru Dezvoltare Socială (CSocD) din cadrul ONU.

Anul acesta, tema prioritară a Comisiei o constituie «Regândirea și consolidarea dezvoltării sociale în lumea contemporană», fiindu-i dedicată o dezbatere-panel de nivel înalt, care se va concentra pe identificarea conexiunilor dintre cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile: economică, socială și de protecție a mediului. Concluziile acestui panel vor fi utilizate de către statele membre la negocierea rezoluției pe această temă, ce va fi adoptată la finalul sesiunii, proiectul rezoluției fiind inițiat de către Misiunea României la ONU.

Agenda 30, de la angajamente multe, rezultate puține

Un al doilea panel va fi dedicat temei emergente, «Implementarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă: trecerea de la angajamente la rezultate în realizarea dezvoltării sociale», o atenție particulară fiind acordată grupurilor marginalizate sau vulnerabile (tineri, femei, persoane vârstnice, persoane cu dizabilități, populatii indigene etc). Cel de-al treilea panel va aborda «Implementarea agendei de dezvoltare post-2015 în lumina Convenției privind Persoanele cu Dizabilități».

În data de 8 februarie a.c., la lucrările Comisiei va fi prezent și Secretarul General al ONU, domnul Ban Ki-moon. Alături de acesta și de ambasadorul României, vor fi invitați să ia loc în prezidiu reprezentanți ai grupurilor sociale aflate în atenția Comisiei.

Pe lângă rezoluția privind tema prioritară, CSocD va mai adopta alte două rezoluții: una privind metodele de lucru ale Comisiei în contextul implementării Agendei 2030, și o alta având ca temă Noul Parteneriat pentru Dezvoltarea Africii (NEPAD).

Agenda 2030 are o puternică dimensiune socială, deoarece obiectivul său fundamental îl constituie combaterea inegalității și eradicarea sărăciei în toate formele sale, inclusiv a sărăciei extreme, sub genericul “leaving no one behind”. Dat fiind faptul că majoritatea celor 17 obiective de dezvoltare durabilă ale Agendei 2030 au o componentă socială, CSocD poate contribui la monitorizarea și evaluarea aspectelor de dezvoltare socială din domenii aflate în competența altor comisii funcționale ale ONU. Din această perspectivă, rezultatele actualei sesiuni a CSocD vor putea constitui un ghid și pentru activitatea altor comisii, ceea ce explică interesul remarcabil, manifestat de statele membre, Secretariatul ONU și societatea civilă, pentru sesiunea CSocD de anul acesta.

În intervenția din deschiderea primei reuniuni a Comisiei, E.S. dl ambasador Ion Jinga a menționat:

«În cei 20 de ani care au trecut de la Summit-ul pentru Dezvoltare Socială de la Copenhaga (1995), angajamentele luate atunci au rămas în mare parte neîndeplinite și continuă să fie la fel de relevante și astăzi. Sărăcia a fost redusă, dar este departe de a fi eradicată. Șomajul rămâne la același nivel ridicat ca în 1995. Tinerii, femeile, persoanele vârstnice, persoanele cu dizabilități și populațiile indigene încă se lovesc de bariere care împiedică participarea lor plenară la viața socială, economică și politică în multe țări de pe glob. În contextul trasării unei noi hărți a dezvoltării durabile, generată de Conferința Internațională de la Addis Abeba pentru Finanțarea Dezvoltării, de adoptarea Agendei 2030 pentru Dezvoltarea Durabilă și de Summit-ului de la Paris privind Schimbările Climatice, avem o oportunitate unică să identificăm solutii relevante și pentru pilonul social al dezvoltării durabile. Ne revine, de aceea, responsabilitatea de a ne concentra pe promovarea politicilor de incluziune socială care și-au dovedit viabilitatea. Această sesiune a Comisiei pentru Dezvoltare Socială poate contribui la identificarea celor mai bune căi de eradicare a sărăciei, promovarea ocupării, a integrării sociale, reducerea inegalităților și avansarea unor programe dedicate grupurilor sociale dezavantajate și vulnerabile.»

O corespondență de la Elena Chiriță, membru UZPR