Pericolul federalizării Republicii Moldova şi extinderea controlului Federaţiei Ruse la nivelul întregului teritoriu au fost aduse în discuţie, vineri, la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului, de personalităţi ale vieţii publice de la Chişinău, transmite corespondentul Agerpres, preluat de Romanian Global News.

Fostul deputat în Parlamentul de la Chişinău Ştefan Secărean a declarat că există pericolul ‘transnistrizării Republicii Moldova’ prin aşa-zisa federalizare şi susţine că Moscova caută soluţii de legalizare a prezenţei sale militare în regiunea transnistreană.

‘Există pericolul legalizării separatismului în Republica Moldova, prin aşa zisa federalizare sau co-federalizare. Adică, acceptarea unui statut pe care Moscova şi l-a dorit întotdeauna pentru această zonă, pe care o controlează, în scopul legalizării prezenţei sale militare. Accentuez, Republica Moldova, la ora actuală, nu are încă un act, un document semnat cu Moscova în problema prezenţei sale militare în Transnistria. Moscova caută cu disperare să obţină acest lucru şi (…) acest lucru se poate întâmpla, acum, în câteva luni de zile, cât Germania se află în fruntea OSCE’, a declarat Ştefan Secărean.

El a susţinut că se fac presiuni asupra Chişinăului din partea Moscovei şi că ar urma să se modifice legea electorală şi să fie introdus un sistem de circumscripţii, ceea ce înseamnă acordarea unui număr de locuri în Parlament pentru separatiştii transnistreni şi ‘legalizarea’, practic a separatismului.

‘Introducerea sistemului de circumscripţii electorale ar legaliza, într-un fel, separatismul prin participarea legală a transnistrenilor şi obţinerea acestui număr de locuri în Parlament pentru ei. Asta urmează să se întâmple în Republica Moldova. Dar pentru asta se urmăreşte, cumva, anularea, amânarea alegerilor prezidenţiale şi înlocuirea lor cu nişte alegeri parlamentare anticipate. Există astfel de semnale că acest lucru se poate întâmpla’, a afirmat Ştefan Secărean.

El şi-a exprimat îngrijorarea că punctul de vedere referitor la federalizare ar fi susţinut de Germania şi consideră că este nevoie de o poziţie fermă a României în această chestiune.

‘Este important ca România să-şi expună punctul de vedere în această problemă. Eu, deocamdată, nu în aud, nu îl văd. Mă îngrijorează faptul că un asemenea punct de vedere, referitor la federalizare, este susţinut de Germania, este susţinut şi de reprezentantul UE la Chişinău. Asta ar însemna că, undeva, ar avea loc nişte înţelegeri ascunse, în spatele nostru, al basarabenilor, în această problemă şi deocamdată nu aud vocea Bucureştiului’, a punctat fostul parlamentar de la Chişinău. El consideră că ‘scenariul federalizării’ este unul care ar crea un precedent foarte periculos pentru securitatea din zonă.

Ştefan Secărean a criticat şi declaraţiile fostului preşedinte Traian Băsescu, care a spus, la Izvoru Mureşului, că o unire a României cu Republica Moldova nu este posibilă cu regiunea transnistreană în corpul său, întrucât UE nu ar fi de acord cu importarea unui conflict îngheţat.

‘Eu nu pot să accept ideea că trupele ruse nu vor pleca din Transnistria şi nu aş vrea ca acest lucru să fie declarat, să fie afişat tocmai din România. România, Bucureştiul, la ora actuală, trebuie să insiste asupra păstrării integrităţii teritoriale a Republicii Moldova şi asupra retragerii necondiţionate a trupelor ruseşti din teritoriul naţional al Republicii Moldova. Atât’, a conchis fostul parlamentar.

La rândul său, preşedintele Asociaţiei ‘Răsăritul Românesc’ de la Chişinău, Vlad Cubreacov, a subliniat că planul de federalizare este unul ‘antiromânesc’ şi care vine în contradicţie cu interesele europene şi euroatlantice.

‘Interesul nostru legitim este ca la frontiera de est a Românei să avem un spaţiu de stabilitate nefederalizat. Pentru că federalizarea asupra căreia insistă Moscova şi mai nou Berlinul vine în răspăr cu interesele occidentale ale Blocului European şi al Blocului euroatlantic, dacă privim mai larg. Putem spune că acest plan de federalizare a Republicii Moldova şi de preluare a controlului politic asupra ei este şi un plan antiromânesc, aceasta afectează direct interesul legitim al statului român’, a declarat Vlad Cubreacov.

El a adăugat că miza acestui demers este ‘preluarea controlului asupra gurilor Dunării şi asupra fluviului Nistru’ şi agitarea spectrului separatismului, acest lucru fiind tot mai vizibil prin declaraţiile făcute de administraţia de la Tiraspol, ‘subordonată intereselor Kremlinului’.

‘Noi nu putem accepta aşa ceva, atât interesul Republicii Moldova, cât şi interesul României reclamă o aşezare a spaţiului nostru geopolitic pe o temelie care să fie dreaptă, consonantă cu norma constituţională din Republica Moldova, cu legislaţia noastră, cu interesul vital al populaţiei de a trăi într-un spaţiu liber, democratic, apropiindu-se mai mult de Europa, prin România’, a punctat preşedintele Asociaţiei ‘Răsăritul Românesc’.

Şi Vlad Cubreacov consideră că România ar trebui să fie mult mai prezentă în Republica Moldova pe toate planurile şi să aibă grijă de cetăţenii săi.

‘România trebuie să fie prezentă economic, mediatic, de asemenea trebuie să aibă grijă de cetăţenii săi. Un milion de cetăţeni basarabeni repuşi în drepturile lor legitime de români înseamnă o creştere a interesului legitim al României, de protejare a acestor cetăţeni ai săi. Republica Moldova este singurul din cei 22 de vecini exteriori ai Uniunii Europene în care procentul de cetăţeni europeni, în speţă cetăţeni români, este atât de ridicat. Un sfert din populaţia acestui vecin exterior al UE deţine şi cetăţenie europeană, adică română, procentul fiind în continuare în creştere. De aceea, preocuparea pentru destinele acestor oameni concreţi, cetăţeni români din Republica Moldova, este un
ul legitim’, a conchis Vlad Cubreacov.

La dezbateri a participat şi Constatin Codreanu, preşedintele Blocului Unităţii Naţionale de la Chişinău, care este de părere că singura soluţie pentru Republica Moldova este unirea cu România, întrucât în 25 de ani de independenţă şi-a dovedit incapacitatea de a exista ca stat.

‘Situaţia din Transnistria este una care ne îngrijorează în mod special, pentru că odată cu alegerile prezidenţiale din toamnă există pericolul readucerii pe masa de discuţie a proiectului federalizării şi vom asista la ceea ce se cheamă transnistrizarea întregii Republici a Moldovei, un lucru care ar trebui să preocupe extrem de mult, inclusiv Bucureştiul. Pentru că Bucureştiul este absent în mod nepermis la ceea ce se cheamă negocieri pe marginea conflictului transnistrean. Aşteptăm o poziţie fermă a României în acest dosar. Aşteptăm ca România să ceară să revină la masa de negocieri. Aşteptăm modificarea formatului 5+2, care şi-a demonstrat şi el ineficienţa în toţi aceşti ani. şi sperăm ca Bucureştiul, pe lângă alte multe măsuri, să revină în Republica Moldova nu doar prin simple donaţii, ci să vină printr-o diplomaţie mai eficientă şi mai energică, pentru a contracara tot ceea ce face Kremlinul pentru a destabiliza Republica Moldova’, a punctat Constantin Codreanu.

Fostul preşedinte Traian Băsescu a susţinut marţi că unirea României cu Republica Moldova nu va fi posibilă cu corpul Transnistriei în corpul Moldovei, punctând că Uniunea Europeană nu doreşte importarea unor conflicte îngheţate.

„Aici trebuie să fim extrem de cinstiţi. Unirea cu Transnistria în corpul Moldovei nu se poate. Din două motive: unul pentru că nimeni nu poate revendica apartenenţa la România a Transnistriei, dacă discutăm despre nedreptatea istorică a pactului Ribbentrop-Molotov. În al doilea rând, pentru că Federaţia Rusă nu îşi va retrage trupele şi echipamentele militare din Transnistria şi o unire cu o Transnistrie sub ocupaţie nu va fi acceptată de niciun stat al UE, pentru că ar însemna să importăm în UE un conflict îngheţat”, a spus Băsescu.