Pe hărțile viitorului, Moldova ar putea dispărea. Țara cuprinsă între România și Ucraina, unde locuiesc 2,9 milioane de oameni, a fost mult timp subiectul ambițiilor Rusiei, care iar campaniile de propagandă amenință suveranitatea moldovenească, scrie https://www.treccani.it, preluat de Romanian Global News.
În fața amenințării ruse, președinta R. Moldova a evocat ideea de a accelera procesul de aderare la Uniunea Europeană și la NATO. Chișinăul și Bucureștiul au în comun limba și cultura și ar putea face front comun împotriva ambițiilor Moscovei.

Visul de urmează să creeze o trecere terestră din sudul Ucrainei ocupate în Transnistria, o autoproclamată republică separatistă din Moldova din 1990. Soldații ruși sunt staționați în această regiune, contribuind la cauza Moscovei cu propagandă și dezinformare. Există două obstacole în atingerea scopului lui Putin: primul este cucerirea oblastelor Odessa și Mykolaiv, care separă teritoriile ocupate din Ucraina de Transnistria; al doilea este dorința majorității moldovenilor de a deveni cetățeni europeni și de a fi apărați de Alianța Atlantică.

Încă din 1918, Moldova se alăturase României, abandonând Imperiul Țarist în prăbușire. Astăzi ţinta Chişinăului este Negocierile de aderare au început în iunie, iar intrarea efectivă este de așteptat să aibă loc în 2030. Dar calea este departe de a fi liniară și ar putea fi blocată de țările eurosceptice. Constituția franceză, de exemplu, prevede un referendum sau aprobarea a trei cincimi din Parlament pentru intrarea unui nou membru în UE. Dacă va câștiga următoarele alegeri, intrarea Moldovei ar putea fi respinsă.

Între timp, Rusia face totul pentru a răsturna guvernul pro-european al lui Sandu și a prăbuși UE și NATO din interior. După cum a relevat o investigație recentă a Moscova a mituit preoții ortodocși pentru propaganda sa, a organizat un sistem de cumpărare de voturi și a înființat tabere de antrenament pentru a interveni în alegeri în încercarea de a doborî guvernul pro-occidental. Recent Duma, parlamentul rus, a aprobat și o care cere protecţia cetăţenilor ruşi aflaţi peste hotare, formulă evocată deja în trecut de Moscova pentru a justifica intervenţiile în spaţiul post-sovietic.

În România, sondajele arată susţinerea pentru unirea de circa 70% şi în Moldova de circa 40%. Se estimează că 850.000 de moldoveni dețin deja cetățenia română. Renunţarea la independenţă în favoarea aderării la UE şi NATO în cadrul României ar putea fi preţul pe care cineva îl plăteşte pentru securitatea sa. În momentul de față, uniunea nu este pe agenda niciunei țări, ci reprezintă un Plan B, o carte de jucat în funcție de evoluția războiului din Ucraina și de politicile europene.

Un alt obstacol în calea unirii ar putea fi Transnistria și Găgăuzia, o altă regiune vorbitoare de limbă rusă. Un acord din 1994 cu găgăuzii, o minoritate pro-rusă, le oferă posibilitatea independenței dacă Moldova aderă la România. Aceste obstacole nu sunt însă de netrecut. În prezent, Rusia poate oferi un sprijin limitat cauzei acestor regiuni, având majoritatea resurselor sale umane şi economice angajate în conflictul din Ucraina. Mai mult, datorită acordului comercial al Moldovei cu UE, 70% din exporturile Transnistriei merg în Europa. Populația de 100.000 de locuitori a Găgăuziei este răspândită în patru enclave separate, ceea ce face ca independența înconjurată de UE să fie aproape imposibilă.