În ciuda ingerințelor în forță a liderii europeni în procesul electoral, de la vizitele Ursulei von der Leyen până la promisiunile comisarei Marta Kos privind o aderare rapidă precum și a ofertelor de ultim moment venite din partea Bruxelles-ului pentru a atrage statul nordic, islandezii au ales să își protejeze suveranitatea și resursele strategice, transmite Romanian Global News.

Eșecul referendumului din Islanda privind reluarea negocierilor de aderare reprezintă o lovitură dură pentru ambițiile europene, atât în materie de extindere, cât și în privința influenței în regiunea Arctică. Refuzul insulei arctice scoate la iveală o realitate incomodă pentru Bruxelles: UE pare să își fi pierdut atractivitatea în fața statelor bogate și stabile, devenind o opțiune dezirabilă aproape exclusiv pentru țările cu probleme economice, scrie L’Express.
Alături de Islanda și Norvegia, dar și de Elveția, Liechtenstein și, de la Brexitul din 2020, Regatul Unit, singurele state din Europa Occidentală și Nordică care nu sunt membre UE sunt mai bogate decât media europeană. În schimb, cele care bat la ușa ei, fie că vin din Balcani sau din teritoriile răsăritene ale Uniunii, sunt mai sărace. Negocierile sunt în plină desfășurare, în special cu Muntenegru, Albania, Ucraina și Republica Moldova.
Cu un scor de 52,5% voturi împotrivă față de 47,5% pentru, referendumul din acest weekend reprezintă o lovitură directă dată ambițiilor de extindere ale blocului comunitar. Rezultatul confirmă că promisiunile economice ale UE nu au putut depăși dorința populației de a-și păstra independența și controlul asupra resurselor naționale, scrie Euractiv.
Islanda a votat împotriva reluării negocierilor de aderare la Uniunea Europeană în cadrul unui referendum organizat în acest weekend.
Numărătoarea voturilor de duminică dimineață, transmisă de postul public de televiziune din Islanda, RÚV, arată că islandezii au respins inițiativa guvernului de a relua negocierile cu blocul comunitar, 52,5% votând împotrivă și 47,5% în favoare. În prezent, mai sunt de numărat voturile dintr-o singură circumscripție electorală.
Sondajele dinaintea votului indicau o diviziune aproape egală în această națiune din Atlanticul de Nord. Guvernul, condus de prim-ministra social-democrată Kristrún Frostadóttir, a promis organizarea referendumului după preluarea puterii la sfârșitul anului 2024.
Islanda a inițiat prima dată negocierile de aderare la UE în 2009, în urma crizei financiare care i-a devastat sectorul bancar. Acestea au rămas în mare parte neconcludente înainte de a fi anulate definitiv în 2015, disputele privind cotele de pescuit contribuind la eșecul lor.
De această dată, moneda euro s-a dovedit a fi o temă centrală: susținătorii reluării discuțiilor au argumentat că aderarea la moneda unică ar putea ajuta la rezolvarea problemei inflației ridicate din Islanda. În schimb, criticii, precum Guðrún Hafsteinsdóttir, lidera Partidului Conservator al Independenței, au susținut că țara își poate gestiona mai bine propriul drum rămânând membră a Spațiului Economic European.
Într-un interviu acordat înaintea votului, Frostadóttir a declarat că este un moment „foarte captivant” pentru țară și că guvernul și-a îndeplinit promisiunea de a le permite cetățenilor „să își exprime opinia cu privire la această direcție”.
Rezultatul va încetini avântul Bruxelles-ului privind extinderea blocului, care nu s-a mai mărit de la aderarea Croației în 2013. Liderii europeni sunt așteptați să definească liniile directoare ale următoarei etape de extindere în cadrul unui summit la Bruxelles, în octombrie, unde vor aborda chestiuni delicate, precum impactul asupra bugetului UE deja presat și modalitățile de prevenire a derapajelor democratice ale noilor membri, scrie Euractiv
UE spera să asocieze aderarea Islandei – o țară insulară bogată, cu cele mai mari salarii din Europa și deja integrată în mare măsură cu legislația UE – cu cea a unei țări mai sărace, cum ar fi Muntenegru, făcând astfel extinderea mai ușor de acceptat pentru guvernele sceptice.
„Nu există niciun motiv ca Bruxelles-ul să o ia într-un mod negativ”, a declarat Bjarni Benediktsson, fost prim-ministru și actual director executiv al Confederației Întreprinderilor Islandeze. „Este doar un vot despre dacă dorim să ne apropiem mai mult în acest moment.”
„Acum ne putem concentra pe propriile noastre probleme”, a spus Arnar Kristjánsson, un pescar din Grundarfjörður, de pe coasta de vest. „Guvernul se poate concentra pe ceea ce a fost ales să facă.”
Euroscepticismul a depășit barierele geografice și demografice pe insula vulcanică.
Þórdís, o ceramistă care conduce un magazin de artizanat în Reykjavík, a declarat că ea și familia ei – mulți dintre ei cu studii superioare și stabiliți în capitală – au votat cu toții „Nu”.
Ingerințe puternice ale liderilor UE
Ursula von der Leyen a călătorit în Islanda vara trecută pentru a discuta despre un parteneriat de securitate și apărare și a primit-o pe Frostadóttir la Bruxelles.
Existau chiar zvonuri că președinta Comisiei ar urma să facă o oprire în Islanda săptămâna viitoare, dacă rezultatul ar fi fost favorabil UE.
Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, declarase cu doar câteva zile înainte de referendum că Islanda ar putea finaliza negocierile în doar un an.
Islanda este membru fondator al NATO și face parte din Spațiul Economic European, ceea ce înseamnă că are acces la piața unică a UE fără a putea contribui la elaborarea legilor acesteia. Țara a depus cererea de aderare la UE în 2009, dar și-a retras-o în 2013.