Proteste masive anti-război în Israel pe fondul intensificării conflictului cu Iranul
Institutul Cultural Român a redeschis, la sfârșitul săptămânii trecute, porțile grădinii sale din Aleea Alexandru nr. 38, cu prilejul Zilei Limbii Române, printr-un program de evenimente culturale și educative dedicat limbii române, culturii și valorilor care îi apropie pe românii din țară de comunitățile istorice și de diasporă, transmite Romanian Global News.
Aproximativ 500 de persoane au participat, în cele două zile de evenimente desfășurate în grădina ICR, la ateliere pentru copii, un concert de muzică românească și proiecția filmului „Hotarul”, organizată în colaborare cu Ambasada Republicii Moldova în România.
Redeschiderea grădinii ICR a oferit astfel publicului un spațiu de întâlnire în jurul unuia dintre cele mai importante repere ale identității românești: limba. Evenimentele au urmărit să transforme celebrarea Zilei Limbii Române într-o experiență care să aducă împreună generații diferite și să pună în valoare atât dimensiunea culturală a limbii, cât și rolul acesteia în păstrarea identității românești.
În prima zi, copiii au fost invitați la seria de ateliere „Aventuri în grădina Limbii Române”, în cadrul cărora au descoperit proverbe, zicători, cuvinte românești și fragmente din literatura pentru copii, pe care le-au transpus în desene, semne de carte și lucrări colective. Seara a fost dedicată muzicii, prin concertul „Armonii ale limbii române”, susținut de soprana din Basarabia, Ana Cebotari, violonistul Valentin Albeșteanu și pianistul Valentin Cucu.
Programul din grădină a continuat duminică, prin proiecția filmului „Hotarul”, o comedie regizată de Ion Borș și Ruslan Moroșan, care a adus în prim-plan, cu umor, conflictele și relațiile dintre oamenii unui sat din Republica Moldova.
Adriana Gae: „Limba română este una dintre cele mai puternice forme ale memoriei noastre”
Cu acest prilej, vicepreședintele Institutului Cultural Român, Adriana Gae, a transmis un mesaj dedicat importanței limbii române și responsabilității de a o păstra și transmite mai departe, atât în România, cât și în comunitățile istorice și în diaspora.
În mesajul său, Adriana Gae a subliniat că limba română reprezintă mai mult decât un instrument de comunicare, fiind o parte esențială a memoriei, identității și continuității unui popor. Ea a evidențiat rolul pe care îl au familia, școala, cultura și instituțiile românești în păstrarea limbii și în transmiterea ei către generațiile viitoare.
„A păstra limba română înseamnă a păstra vie memoria unui popor, felul său de a vedea lumea, poveștile și valorile care ne-au definit de-a lungul timpului. Limba este locul în care ne regăsim, indiferent unde ne aflăm – în România, în comunitățile istorice sau în diaspora”, a transmis vicepreședintele ICR.
Mesajul a pus accent și pe legătura dintre limba română și sentimentul de apartenență. Pentru românii care trăiesc în afara granițelor țării, limba rămâne una dintre cele mai importante punți către România, către cultura și istoria comună. În același timp, păstrarea limbii în comunitățile istorice reprezintă o formă de continuitate și de apărare a unei identități construite de-a lungul generațiilor.
„Oriunde se vorbește românește, există o parte din România. Iar fiecare copil care învață să iubească limba română, fiecare familie care o păstrează în casă, fiecare profesor care o predă și fiecare artist care o face să răsune contribuie la continuitatea noastră culturală”, a mai transmis Adriana Gae.
Vicepreședintele ICR a arătat că celebrarea Zilei Limbii Române este, în același timp, un moment de reflecție asupra responsabilității fiecărei generații de a primi, îngriji și transmite mai departe această moștenire.
Limba română, punte între România și românii de pretutindeni
Programul organizat de ICR a inclus și, în perioada 20–31 august, seria de mesaje video „Ce înseamnă limba română pentru dumneavoastră?”, în care personalități ale vieții culturale, academice, științifice, artistice și sportive din România și din străinătate, precum și reprezentanți ai comunităților românești din statele vecine și din diaspora, au vorbit despre relația lor cu limba română.
Prin programul dedicat Zilei Limbii Române, Institutul Cultural Român a readus în atenție ideea că limba reprezintă unul dintre cele mai importante elemente ale patrimoniului cultural comun. Ea nu se oprește la granițele administrative ale statului, ci continuă să fie vorbită, transmisă și cultivată de comunități românești aflate la mii de kilometri distanță.
Pentru ICR, promovarea limbii române în țară și peste hotare face parte din misiunea diplomației culturale: aceea de a face cunoscută cultura română și de a întări legăturile dintre România și românii de pretutindeni.
Ziua Limbii Române este sărbătorită în fiecare an la 31 august, în baza Legii nr. 53/2013, care prevede organizarea de manifestări culturale, educative și științifice dedicate limbii române de către autoritățile publice, reprezentanțele diplomatice și institutele culturale românești din străinătate.
Prin redeschiderea grădinii sale și prin cele două zile de evenimente, ICR a transformat celebrarea limbii române într-un moment de întâlnire și de reafirmare a unei identități culturale comune – o identitate care își găsește una dintre cele mai puternice expresii în limba pe care românii o vorbesc și o duc mai departe, acasă și oriunde în lume.
Al doilea cel mai mare oraș românesc, Chișinăul a celebrat limba română prin muzică, cultură și tradiții. Primăria municipiului Chișinău a invitat locuitorii și oaspeții prezenți în oraș, pe strada pietonală „Eugen Doga”, la un spectacol literar-muzical dedicat Zilei Limbii Române.
Sub genericul „Limba română, sufletul neamului!”, evenimentul a reunit pe aceeași scenă artiști cunoscuți, muzică simfonică și corală, într-un program conceput ca un omagiu adus limbii, culturii și valorilor care ne unesc.
În scenă vor evolua Orchestra Simfonică, sub bagheta dirijorului Dumitru Cârciumaru, și Capela Corală Academică „Doina”, condusă de directorul artistic și prim-dirijor Ilona Stepan.
Programul i-a adus în fața publicului pe Mariana Bulicanu, Dumitru Mîțu, Natalia Tanasiiciuc, Mihai Gandraman, Valeria Pronina, Veaceslav Timofti, Adriana Babin, Natalia Barbu, Cătălin Josan, Tania Cergă, Nicu Țărnă Vitalie Todirașcu, Dana Markitan, Cristofor Aldea-Teodorovici și Brio Sonores.
Spectacolul a reunit și alte nume din lumea culturii: Nicolae Jelescu, Nicu Țurcanu, Cristian Peripeliuc, Valentin Delinschi, Lilia Cazacu, Eugen Matcovschi, Mariana Bratu, Victoria Țurcanu, Olesea Stăvilă, Mihaela Popescu, Radu Moraru, Cătălina Lungu și Nicoleta Zghibarță.
Publicul a descoperit creațiile meșterilor populari, produse autohtone și o varietate de bucate tradiționale, într-un spațiu care a pus în valoare tradițiile și patrimoniul cultural.
Spectacolul a fost prezentat de Eugen Botnaru și Mihaela Strâmbeanu. Scenariul și regia au fost semnate de Lidia Panfil.
Guvernul ”pro-european”, PAS, de la Chișinău, a anulat tradiționalul concert din Piața Marii Adunări Naționale, dând astfel dovada ”atașamentului ” său la Limba Română.
Foto: Harta limbii române cu cele patru dialecte ale sale
Manifestări legate de sărbătorirea Limbi Române au mai avut loc în comunitățile istorice românești, la Vidin, în Bulgaria, la Bor, în Timoc/Serbia, Cernăuți/Ucraina, Corcea/Albania, dar și la Chișinău.