Din perspectiva riscului de colaps generalizat, nu văd nici diferență între bula imobiliară din anii 2006-2008 și investițiile masive și iraționale care se fac în ultimii ani în inteligența artificială, scrie europarlamentarul AUR, profesorul Gheorghe Piperea, preluat de Romanian Global News.

Bula inteligenței artificiale are, însă, și riscuri geopolitice, ecologice și sociale suplimentare. Grave. Cvasi-inevitabile.
Marile puteri militare investesc masiv în inteligența artificială, exact la fel cum au făcut-o în cazul cursei înarmării nucleare. Fiecare mare putere se teme că celelalte vor avea un avans tehnologic major în domeniu și, de aceea, aruncă trilioane în piață.
Consumul de energie electrică necesar centrelor de baze de date care „antrenează” și găzduiesc inteligența artificială este enorm și, pe măsură ce producția de energie electrică scade (mai ales în statele membre ale UE, angajate într-o prostească luptă cu clima și cu propria industrie), cererea din domeniul IA crește, generând prețuri aberante la energia electrică necesară industriei „clasice” și gospodăriilor populației. Un singur centru de baze de date consumă atâta energiei cât un oraș de talia Timișoarei. De exemplu, proiectatul centru de baze de date de lângă Cernavodă, care ar urma să permită funcționarea a 100 de mii de acceleratoare de inteligență artificială, ar putea consuma 1500 MW, ceea ce înseamnă nu mai puțin de o cincime (20%) din producția „clasică” de energie electrică a României.
De asemenea, consumul de apă este aberant de mare, în ciuda asigurărilor celor din industrie (și a certitudinilor infantile ale tehno-entuziaștilor) că metodele de răcire a centrelor de baze de date sunt economicoase și menite a prezerva apa. În Irlanda, consumul de apă cu centrele de baze de date înseamnă 25-30% din totalul consumului național. Proiectatul centru de baze de date de la Cernavodă va consuma peste 30 de mii de tone de apă pe zi.
Din punct de vedere social și politic, centrarea atenției politice, birocratice și financiare pe inteligența artificială va drena aproape toate resursele către acest domeniu aventuros și periculos. Dispariția locurilor de muncă sau remodelarea fundamentală a pieței muncii, antrenate de expansiunea pernicioasă a inteligenței artificiale, vor duce la masive și grave schimbări sociale, inclusiv la apariția unei clase de oameni care nu vor mai avea utilitate socială. Din punct de vedere psihologic, e dărâmător. Din punct de vedere politic, e acumularea de energii sociale negative care vor duce la taifunuri și cutremure sociale, precum și la război.
Drepturile fundamentale și libertățile cetățenești, grav afectate de politicile totalitare din pandemie și de încarcerarea noastră în colivia digitală, vor fi infinit mai sever afectate de inteligența artificială. Justiția, legiferarea, administrația publică, educația, sănătatea, apărarea, ordinea publică nu pot fi lăsate în seama unor mașini fără ca umanitatea, ca finalitate ultimă și ideal, să nu fie în pericol de aneantizare.