Proteste masive anti-război în Israel pe fondul intensificării conflictului cu Iranul
Într-un ocean de incertitudini cu privire la pandemie există puţine lucruri unanim acceptate, inclusiv de reputaţii specialişti ai Grupului de Comunicare Strategică. Spre exemplu toată lumea este de acord că spitalele şi căminele de bătrâni au fost şi au rămas principalele focare de infecţie cu noul coronavirus. Nu litoralul, nici terasele, pieţele, parcurile sau avioanele pline de muncitori plecaţi la cules sparanghel, scrie Adrian Onciu pe www.mediafax.ro, preluat de Romanian Global News.
Dacă pornim de la acest adevăr cu greutate de axiomă, atunci se ridică o întrebare la nivelul omului simplu, fără cunoştinţe medicale: de ce Tătaru şi Arafat continuă să interneze pe bandă asimptomatici, trimiţându-i fix în locurile pline de Covid? Ce interese ascunde guvernul, dat fiind că suntem unica ţară care îi privează de libertate pe cetăţenii sănătoşi. Da, aţi citit bine, sănătoşi! Pentru că un asimptomatic este un individ oarecare purtător de viruşi şi bacterii, inclusiv Covid-19.
Guvernanţii în frunte cu preşedintele Iohannis nu se sfiesc să-i catalogheze drept criminali pe adversarii politici, la pachet cu negaţioniştii şi cei care contestă măsurile de luptă cu pandemia. Însă cum ar trebui să-i numim pe Arafat şi Tătaru, din moment ce insistă să ne trimită în gura lupului, în focare de infecţie? Ce justificare au să joace cu noi ruleta rusească, conştienţi fiind că rezultatele testelor RT-PCR sunt adesea înşelătoare?
”Rezultatul unui test ţine foarte mult de aparat, de reactivi, de partea umană care lucrează. Dacă reactivii nu au fost de o anumită calitate, putem să ne aşteptăm la erori”, a explicat senin ministrul Tătaru, de parcă ar fi fost vorba despre erori de măsurare a plajei de nudişti de la Vama Veche.
Cazul celor 23 de fotbalişti de la CFR Cluj fals-pozitivi este arhicunoscut. Din fericire s-au putut retesta imediat la clinici particulare şi n-au mai ajuns într-un salon plin de pacienţi infectaţi cu Covid. Nu acelaşi lucru s-a întâmplat cu Mihaela Popescu, de 32 de ani, din Topoloveni. Pe punctul de a naşte, tânăra a aflat că-i infectată în urma testului obligatoriu de dinaintea operaţiei de cezariană. Ea a povestit pe Facebook calvarul transferului la spitalul Covid din Câmpulung-Muscel, insistenţa cadrelor medicale de a-i băga pe gât diverse medicamente (deşi nu avea simptome!), stresul imens şi temerile inerente apropierii momentului naşterii, contactul cu vecinele de salon infectate cu noul coronavirus. După patru zile de coşmar şi alte două teste (negative!), medicii au externat-o cu recomandarea de ”a evita contactul cu persoanele contagioase”. Cu alte cuvinte şi-au bătut joc de biata pacientă până-n ultima clipă.
Cazurile strigătoare la cer de la Cluj şi Topoloveni ar putea fi doar vârful aisbergului. Dumnezeu ştie câţi pacienţi fals-pozitivi au ajuns în spitale Covid, unde s-au infectat fără să-şi dea seama.
În Statele Unite patru din zece persoane infectate sunt asimptomatice. La noi populaţia este ţinută intenţionat în ceaţă, de parcă tripleta Orban-Tătaru-Arafat ne-ar considera triburi amazoniene rupte de civilizaţie. Grupul de Comunicare Strategică a ascuns cifrele într-un buncăr, la zeci de metri sub pământ, considerând probabil că dezvăluirea numărului de asimptomatici ar declanşa automat Apocalipsa. GCS şi-a păstrat dreptul de a furniza jumătăţi de adevăr, fără să dea doi bani pe dreptul publicului de a fi corect informat.
Din cei peste 53 de mii de infectaţi, ar fi de un real folos să ni se spună câţi au fost asimptomatici în momentul testării şi câţi au rămas fără simptome până la final. Sunt date statistice importante aflate la dispoziţia GCS, însă neîmpărtăşite opiniei publice dintr-un motiv cel puţin straniu.
Rămâne un mister de ce guvernul Orban insistă să-i sechestreze pe asimptomatici şi astfel să aglomereze spitalele. Pe de o parte cadrele medicale din prima linie se plâng că sunt extenuate, că lucrează opt ore în costume de cosmonaut, iar pe de altă parte ministrul Tătaru face tot posibilul să le îngreuneze munca. În loc să se concentreze pe cazurile grave, doctorii se trezesc pe cap cu sute, poate mii de asimptomatici. Mai mult, se ridică întrebarea ce rost are să-i ţii în spitale, când oricum majoritatea cetăţenilor fără simptome, netestaţi, circulă binemersi pe străzi. Habar n-au că sunt infectaţi.
Există un curent de opinie printre guvernanţi că dacă nu eşti medic, n-ai de unde să ştii care-i mersul cu pandemia. Iar dacă eşti medic şi nu ai specializarea de epidemiolog, atunci mai bine îţi vezi de treabă. N-are rost să-ţi dai cu părerea, aşa cum o face doctorul anestezist Raed Arafat zi de zi, ceas de ceas, preluând din zbor informaţii certe (sau dimpotrivă, discutabile) de la specialişti aleşi cu penseta.
Cititi editorialul integral aici: