Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu l-a primit marți, 8 septembrie 2020, la București, pentru o rundă de consultări politice, pe ministrul afacerilor externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, care efectuează o vizită de lucru în România, la invitația părții române, transmite Romanian Global News.
Cei doi șefi ai diplomațiilor română și ucraineană au susținut o conferință comună de presă. Regăsiți mai jos transcrierea declarațiilor comune de presă:

Ministrul afacerilor externe al României, Bogdan Aurescu:
Bună ziua,
Mă bucur foarte mult să fiu astăzi cu dumneavoastră, alături de ministrul afacerilor externe al Ucrainei, domnul Dmytro Kuleba, care a acceptat cu plăcere invitația de a veni la București, atât pentru un segment bilateral de consultări, care au fost foarte substanțiale, cât și pentru a participa la ediția din acest an a Reuniunii Anuale a Diplomației Române.
Domnule ministru, dragă Dmytro, bun venit la București! Mă bucur că sunteți astăzi alături de noi.
După cum știți, ediția din acest an a Reuniunii a început ieri și se desfășoară în premieră în format digital, ceea ce este un exemplu concret al modului în care ne adaptăm activitatea, metodele de lucru ale diplomației la contextul deosebit în care ne aflăm.
De aceea, tema centrală a Reuniunii din acest an este „Impactul pandemiei asupra tendințelor internaționale și răspunsurile diplomației române”. Urmărim să facem, astfel, o analiză complexă a impactului, a efectelor pandemiei la nivel global. Urmărim să ne concentrăm asupra modalităților de răspuns ale diplomației în acest interval, dar și asupra „lecțiilor învățate” pentru viitor, lecții care trebuie dezvoltate pentru a ne adapta în mod eficient la evoluțiile din mediul internațional, la așteptările cetățenilor români din afara granițelor țării.
Pentru a avea o imagine completă și o viziune cuprinzătoare asupra impactului global și, întrucât am învățat deja din experiență că, pentru a fi eficiente, răspunsurile trebuie să fie comune, să implice colaborarea în acest demers de extragere a „lecțiilor învățate”, i-am inclus și pe partenerii noștri – și mă refer aici la invitații noștri speciali, printre care și domnul ministru Kuleba – și îi mulțumesc din nou pentru că va împărtăși cu ambasadorii României, cu șefii de misiuni diplomatice și consulare, evaluările sale.
Astăzi vom avea un program foarte dens. După această conferință de presă, împreună cu domnul ministru, ne vom întâlni virtual cu ambasadorii României. Pe urmă, reuniunea va continua cu două sesiuni de lucru care se concentrează asupra „lecțiilor învățate” și asupra instrumentelor pe care le vom folosi, asupra adaptării acestor instrumente și metode ale diplomației române la noul context internațional.
Mai departe, vom avea ca invitați speciali pe ministrul de externe din Republica Coreea, apoi pe Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, Josep Borrell, pe secretarul general adjunct al NATO, domnul Mircea Geoană. Prin urmare, iată un program foarte dens. Vom încerca, în urma acestui exercițiu de reflecție, la care contribuie invitații noștri speciali și ambasadorii României, să conturăm răspunsul pe două direcții principale. Pe de o parte, este necesar să vedem care sunt acele tendințe din relațiile internaționale care servesc intereselor României și care trebuie utilizate de diplomația română, să vedem care sunt modalitățile pe care să le folosim pentru a le utiliza în mod eficient pentru atingerea obiectivelor de politică externă ale României. Pe de altă parte, trebuie să vedem care sunt acele tendințe care nu avantajează România, pentru a extrage învățămintele necesare despre modul în care să le contracarăm. Un al doilea mod de acțiune pe care dorim să-l dezvoltăm se referă la „lecțiile învățate” în mod concret, din modul în care am gestionat, în favoarea intereselor și drepturilor cetățenilor români, această perioadă a pandemiei, să punem aceste „lecții învățate” într-o matrice care să ne ajute să reacționăm mai bine și să gestionăm mai bine crizele viitoare.
Revenind la vizita domnului ministru, este, încă o dată, o plăcere deosebită să-l întâmpin astăzi la București. Am avut discuții foarte consistente și cuprinzătoare privind agenda bilaterală, cu accent pe modalitățile de soluționare a problemelor existente, printre care, cu prioritate, se află cea privind drepturile persoanelor aparținând minorității române din Ucraina și am stabilit împreună câțiva pași pentru avansarea dialogului pe acest subiect.
De asemenea, am discutat despre dialogul politico-diplomatic, despre dialogul sectorial, în vederea valorificării mai bune a potențialului existent între țările noastre.
Este o vizită care se înscrie în contextul unui dialog susținut pe care l-am avut până acum, pornind de la concluziile întâlnirii dintre Președinții celor două țări din septembrie anul trecut, de la New York. Cu domnul ministru Kuleba am avut un set întreg de discuții telefonice în această perioadă. De asemenea, au existat consultări la diverse niveluri între ministerele noastre de externe, ca urmare a discuțiilor dintre noi, dar și între ministerele educației dintre cele două țări.
Am subliniat în discuțiile de astăzi că problematica drepturilor persoanelor care aparțin minorității române din Ucraina va rămâne pe agenda bilaterală până se vor identifica soluții durabile și am convenit să facem următorii pași:
În primul rând, să accelerăm activitatea Comitetului mixt pentru protecția drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, au existat deja întâlniri la nivelul Secretariatelor, întâlniri la nivelul co-președinților acestui organism. Suntem în proces de a conveni Protocolul ultimei sesiuni a acestui Comitet, care a avut loc în decembrie 2018. Sperăm să putem semna cât mai curând acest protocol, iar, până la finalul anului, să începem o nouă sesiune a acestui Comitet.
Am discutat, de asemenea, despre finalizarea negocierilor pe marginea Protocolului de cooperare bilaterală în domeniul educației, care se derulează între ministerele de linie și am convenit să încurajăm aceste discuții. Dorința noastră este de a obține maximul posibil pentru exercitarea drepturilor lingvistice ale persoanelor care aparțin minorității române din Ucraina și, de asemenea, acest exercițiu să se realizeze pentru toți vorbitorii de limbă română din Ucraina, indiferent cum aceasta este denumită.
Am discutat și despre posibilitatea negocierii unui Acord cuprinzător privind protecția drepturilor minorităților naționale, cu accent pe drepturile lingvistice.
De asemenea, am mulțumit și salutat faptul că am primit din partea domnului ministru acceptul pentru realizarea Programului de burse pentru elevii care studiază în limba română, care va continua, iată, și în acest an.
Am discutat și despre reforma administrativ-teritorială din Ucraina, am luat notă de acest proces care se află în curs și am apreciat faptul că este important ca procesul care urmează să se finalizeze să aibă în vedere și interesele cetățenilor ucraineni de etnie română, atunci când atribuțiile unităților administrativ-teritoriale vor fi stabilite în final.
De asemenea, considerăm că este important să continue procesul de consultare reală, pe fond, a reprezentanților minorității române din Ucraina atunci când sunt discutate sau se adoptă acte normative sau administrative care pot afecta eventual nivelul drepturilor exercitate.
Am discutat, de asemenea, și am convenit să stimulăm activitatea Comisiei mixte interguvernamentale pentru cooperare economică, industrială și tehnico-științifică, să avem o reuniune a acestei Comisii cât mai curând posibil, pentru a da un impuls relațiilor economice bilaterale.
Am discutat și despre alte aspecte importante, de exemplu ideea creării unui grup de lucru în domeniul energiei între cele două țări. Reprezentantul special pentru securitate energetică din Ministerul român de Externe se va întâlni în curând în mod virtual cu omologul său din Ministerul ucrainean de Externe, ca să punem la punct crearea acestui grup de lucru pe problematica energetică, pentru că există o serie de proiecte interesante pe care le putem construi împreună.
Am discutat și despre situația canalului Bîstroe și despre investiția românească de la Krivoi Rog. Am salutat punerea în funcțiune în luna august a noului punct de trecere a frontierei de la Isaccea – Orlivka. Am exprimat, de asemenea, dorința de a deschide și alte puncte de trecere a frontierei, după ce are loc modernizarea infrastructurii necesare: Vicovu de Sus – Krasna, Racovăț – Diakivțî și Ulma – Rusca, poate și altele.
Credem că este important ca, între țările noastre, nivelul de conectivitate să fie unul din ce în ce mai crescut pentru a stimula contactele interumane.
În ceea ce privește abordarea de principiu a României în relațiile cu Ucraina, am reconfirmat domnului ministru susținerea puternică a României pentru parcursul european și euro-atlantic al Ucrainei, pornind de la interesele noastre comune în această regiune a Europei.
Am reiterat și reiterez și pe această cale sprijinul ferm pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, precum și pentru politica de nerecunoaștere a anexării ilegale a Peninsulei Crimeea.
De asemenea, am discutat și despre alte teme foarte importante din regiune, teme importante atât pentru România, cât și pentru Ucraina, cum ar fi securitatea în regiunea Mării Negre, evoluțiile din Belarus, aspecte legate de perspectivele soluționării conflictului transnistrean. Avem poziții foarte apropiate, ceea ce evidențiază potențialul relației noastre, și am convenit să dezvoltăm această dimensiune a dialogului nostru în perioada următoare, în așa fel încât discuțiile dintre ministerele noastre de externe să poată să stimuleze relația bilaterală pe un făgaș pozitiv.
Vreau să îi mulțumesc încă o dată domnului ministru pentru vizita sa la București, pentru discuțiile foarte bune pe care le-am avut și sunt convins că împreună vom putea duce relația bilaterală la un nou nivel.

Ministrul afacerilor externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba:
Vă mulțumesc foarte mult.
Sunt foarte bucuros să fiu astăzi la București. Îi mulțumesc colegului meu, domnului Bogdan Aurescu, pentru această invitație.
Pentru mine este o onoare ca în cadrul acestei vizite să mă adresez ambasadorilor români care s-au întrunit în regim online la Reuniunea Ambasadorilor.
Îi mulțumesc domnului Bogdan Aurescu pentru faptul că m-a invitat să susțin un discurs înaintea lor, în fața lor.
Vreau să subliniez faptul că aceasta este prima vizită a unui ministru ucrainean de externe din 2017.
Consider că niciodată în istorie nu trebuie să permitem ca în relațiile noastre bilaterale să intervină asemenea pauze. Acesta trebuie să fie obiectivul României și al Ucrainei – să nu permitem astfel de pauze în contactele noastre.
Cu câteva zile înainte de sosirea mea la București, aici a venit ministrul apărării al Ucrainei, care a semnat un acord de colaborare în domeniul tehnico-militar. Astăzi mă aflu eu aici, la București. Suntem interesați să reînnoim toate contactele și pe linia parlamentară și pe linia prim-miniștrilor și pe linia liderilor noștri. Iar noi, miniștrii afacerilor externe, am convenit să pregătim hotărârea care poate fi aprobată de liderii noștri și să mergem înainte.
Vreau să subliniez faptul că relațiile de bună vecinătate sunt despre căutarea punctelor comune și nu despre căutarea divergențelor. Sunt bucuros că astăzi, la București, am simțit disponibilitatea de a căuta puncte comune și de a rezolva întrebările unde avem divergențe.
Astăzi am discutat multe chestiuni care există în relațiile bilaterale și nu am evitat, ca vecini și prieteni, să discutăm și problemele sensibile. Iar în acest moment, aflându-mă la București, vreau să vă asigur că Ucraina este pregătită să rezolve în spirit amiabil, reciproc, pentru interesele naționale ale Ucrainei și României, toate problemele sensibile, inclusiv problema sensibilă referitoare la minoritățile naționale.
Noi respectăm poziția Bucureștiului cu privire la respectarea drepturilor minorităților naționale. Observ că Bucureștiul respectă poziția Kievului în acest aspect și noi suntem dispuși să dezvoltăm dialogul pe acest subiect.
Vreau să subliniez foarte clar: ne mândrim cu minoritatea românească din Ucraina și ne mândrim, de asemenea, cu comunitatea ucraineană din România. Existența acestor minorități întărește țările noastre, acestea sunt parte din societatea noastră și, în calitate de ministru al afacerilor externe, garantez că voi fi mereu pregătit să privim minoritățile naționale ca niște oportunități și nu ca niște probleme.
Dialogul care s-a stabilit între noi, între miniștrii afacerilor externe, între ministerele educației din România și Ucraina, îmi dă speranța că vom găsi decizii comune favorabile pentru ambele țări.
Sunt recunoscător României pentru susținerea integrității teritoriale și a suveranității Ucrainei și a condamnării agresiunii ruse atât în estul Ucrainei, cât și în Crimeea ocupată.
Problema securității și a securității în Marea Neagră va fi mereu un punct important pe ordinea noastră de zi. Astăzi am acordat o atenție deosebită domeniului economic, comercial, al cooperării în acest domeniu între țările noastre. Sunt convins că avem toate posibilitățile să creăm și să realizăm proiecte ambițioase, care vor face România, Ucraina și toată regiunea mai puternice.
Va fi o greșeală esențială dacă nu vom valorifica potențialul pe care îl avem, în mod deosebit, în domeniul energetic și al infrastructurii. De aceea, am discutat să deschidem la un potențial maxim punctul de trecere cu bacul Orlovka – Isaccea, să rezolvăm chestiunile administrative. De asemenea, am vorbit despre proiecte ambițioase în domeniul energetic, în special cele legate de energie electrică, gaze, hidrogen.
Am stabilit să înființăm un grup de lucru pe probleme de energie și așteptăm cu nerăbdare ca ai noștri colegi din Ministerul Energiei din Ucraina și România, împreună cu companiile private, să înceapă discuțiile pe problema subliniată.
Deși eu și domnul Bogdan Aurescu ne-am întâlnit pentru prima dată astăzi, am senzația că suntem ca niște prieteni care s-au întâlnit după o pauză foarte lungă și înțelegem că avem atât de multe probleme pe care trebuie urgent să le punem la punct.
Cred că nu este doar un sentiment personal, ci este un sentiment al relațiilor dintre țările noastre. Noi avem foarte multe întrebări comune și noi suntem absolut dispuși să le realizăm cu succes și să le transformăm în povești de succes ale Ucrainei și României, nu doar ale unei singure țări.
Dragă Bogdan, îți mulțumesc foarte mult pentru ospitalitate. Vom lucra asupra tuturor întrebărilor discutate astăzi.

SESIUNE Q & A

Carmen Gavrilă, Radio România Actualități
Întrebare: Pentru domnul ministru Kuleba, o întrebare. De la adoptarea Legii Educației în Ucraina, în 2017, relațiile bilaterale dintre Ucraina și România au avut de suferit din cauză că etnicii români au fost afectați de această lege. Să înțelegem că vizita dumneavoastră va determina în viitorul foarte apropiat schimbări în această privință, în sensul că veți răspunde pozitiv cerințelor etnicilor români? Mulțumesc.
Răspuns D. Kuleba: În calitate de ministru al afacerilor externe al Ucrainei, sunt obligat să respect legislația în vigoare a țării mele. În momentul în care legea educației a fost adoptată, Comisia de la Veneția a elaborat o serie de observații față de această lege. Ucraina a introdus modificări în această lege și a îndeplinit recomandările Comisiei de la Veneția. Noi nu mai planificăm să facem modificări asupra acestei legi, ca să satisfacem cerințele altor țări, dar suntem absolut dispuși să asigurăm implementarea acestei legi astfel încât interesele Ucrainei și, în mod concret, în acest caz, interesele României să fie asigurate. Vreau să subliniez încă o dată că, pentru mine, minoritatea românească din Ucraina este un patrimoniu al nostru. Și, de aceea, vom lucra în așa fel încât românii din Ucraina să rămână români, dar, cu toate acestea, să fie și ucraineni și integrați în societatea noastră.

Întrebare: În ultima perioadă, etnicii români din Ucraina au arătat pe mai multe canale că au mai multe solicitări legate, de exemplu, de reforma administrativ-teritorială și impactul ei, legea educației, închiderea de școli cu predare în limba română, în special în regiunea Cernăuți. Cum răspundeți acestor solicitări? Există o comunicare reală între autoritățile ucrainene și etnicii români în aceste privințe, în ceea ce privește aceste solicitări ale etnicilor români?
Răspuns D. Kuleba: În conformitate cu legislația Ucrainei, trecerea la noul sistem de educație, în special pentru școlile cu predarea limbii române, a fost amânată pentru anul 2023. Mai avem aproape trei ani la dispoziție pentru a asigura adaptarea școlilor. Nu am informații despre închiderea școlilor și nu cunosc motive legale pentru a face acest lucru. În ceea ce privește reforma administrativă și teritorială din Ucraina, aceasta este o problemă care privește exclusiv politica internă a Ucrainei. Nicio țară din lume nu ne va învăța cum să ne organizăm administrativ și teritorial țara noastră. Această reformă are loc în cooperare strânsă cu Uniunea Europeană, cu respectarea standardelor europene și cu respectarea drepturilor care aparțin minorităților naționale. Am avut discuții substanțiale în acest sens cu Ungaria, cu Bulgaria, cu România și am găsit acele decizii care sunt echilibrate și care asigură în totalitate posibilitățile minorităților naționale de a se dezvolta în noul sistem administrativ-teritorial din Ucraina.

Întrebare: Ați spus că nu aveți informații despre închiderea de școli în Cernăuți, dar în presa românească au apărut interviuri, testimoniale ale unor etnici români din zonă, din zona Cernăuți, care spuneau clar că școlile lor sunt închise. Iar, ați spus mai înainte, legat de reforma administrativ-teritorială, că este o chestiune de politică internă. În orice astfel de reformă sunt consultați și cetățenii statului. Logic, nu? Iar etnicii români sunt cetățeni ucraineni. Vă consultați cu etnicii români pentru formularea acestei reforme teritorial-administrative? Mulțumesc.
Răspuns D. Kuleba: Sper foarte mult că nu ne vom pierde în traducere. Dacă am înțeles bine, în întrebarea dumneavoastră există două componente. În primul rând, școlile românești; în alt doilea rând, reforma administrativă. Atunci când vorbim despre reforma administrativă, vorbim despre granițele localităților, raioanelor și regiunilor și consider că v-am răspuns la această întrebare. În ceea ce privește școlile, din câte am înțeles din întrebarea dumneavoastră, vă referiți la limba de predare în aceste școli. Și pot să repet ceea ce v-am spus, că trecerea la noi standarde de educație a acestor școli a fost amânată pentru anul 2023. Eu personal nu am informații că anumite școli ar fi fost închise. Rețin informația dumneavoastră. Când voi reveni la Kiev, mă voi interesa despre ce este vorba și voi informa colegii mei din cadrul MAE dacă asemenea fapte vor fi identificate. Dar doresc să subliniez, comunitatea românească face parte din societatea ucraineană. Și în contextul reformei administrative ducem același dialog cu aceasta ca și cu cetățenii din regiunea Sumî, de exemplu, unde m-am născut. Toți sunt cetățeni ai Ucrainei, noi respectăm foarte mult identitatea lor românească, așa cum și românii respectă identitatea ucraineană a comunității ucrainene din România. Vorbim despre țara noastră unde toți trăim împreună, iar românii care locuiesc în Ucraina pot fi nemulțumiți din diverse motive în contextul reformei administrative din localitatea lor, cum și ucrainenii pot fi nemulțumiți. Este firesc pentru că este o reformă administrativă. Dar, reiterez, este problema noastră internă, nu avem ce discuta. Nu există obligații internaționale cu privire la sistemul administrativ al unor țări, însă există obligații în ceea ce privește respectarea drepturilor educaționale ale minorităților naționale și, în acest sens, avem un dialog, nu doar cu reprezentanții minorităților, ci, de exemplu, și cu Guvernul României, pentru că înțelegem că sunt îngrijorați de soarta românilor care trăiesc în Ucraina, la fel cum și noi suntem îngrijorați de soarta ucrainenilor care trăiesc în România.
Răspuns Bogdan Aurescu: În momentul în care facem declarații cu traducere, unele accente se mai pierd. Noi am discutat toate aceste aspecte, atât în discuțiile telefonice pe care le-am avut în ultimele luni, cât și în discuțiile pe care le-am avut astăzi. Am vorbit și despre reforma administrativ-teritorială. Deci, chiar dacă este o prerogativă a statului ucrainean, asta nu înseamnă că nu discutăm despre aceste aspecte. Am remarcat faptul că, în Parlamentul Ucrainei, atunci când s-a luat decizia finală privind reforma administrativă, românii din diversele regiuni au fost incluși, în măsura posibilului, în aceleași unități administrativ-teritoriale, deci nu există o disipare a lor în mai multe unități. Există în continuare un proces, din câte am înțeles, care este foarte aproape de finalizare, de stabilire a competențelor care se acordă fiecărei unități administrativ teritoriale. Și aici este important mai ales să ne uităm la competențele pe care comunitățile locale, hromadele, le vor avea în această reformă și, evident, așa cum am menționat și eu mai devreme în declarația mea, discuțiile cu cetățenii care sunt direct interesați, deci inclusiv cu cetățenii ucraineni de etnie română, care aparțin minorității române din Ucraina – ei fac parte din acest proces. În ceea ce privește educația, am discutat, evident, în detaliu, aceste aspecte, atât atunci când vorbim despre reluarea activității Comitetului mixt în ceea ce privește problemele minorităților naționale, atât în ceea ce privește negocierile care sunt în curs – și ele sunt în curs în urma discuțiilor pe care noi le-am avut în ultima perioadă – între ministerele educației, în ceea ce privește reglementarea modului în care se exercită drepturile lingvistice ale persoanelor aparținând minorității române din Ucraina.
Toate aceste chestiuni sunt pe agenda noastră și le abordăm într-un mod, care, așa cum a rezultat din discuțiile de astăzi, este un mod constructiv, adică în vederea găsirii de soluții care să răspundă intereselor și drepturilor acestor persoane. În momentul în care vom relua activitatea Comitetului Mixt privind problemele minorităților naționale, orice aspecte care țin, de exemplu, de intenția închiderii unor școli sau orice informații care apar pe diverse canale sau pe diverse surse, ele pot să fie aduse în discuția comitetului. Acesta este rostul acestui organism bilateral, să discute probleme, eventuale probleme și să găsească soluții. Dacă din motive financiare sau administrative se discută despre închiderea unei școli, atunci comitetul poate să discute aceste aspecte. Deci este un proces în curs. Construim împreună soluții și sunt convins că într-un final vom găsi răspunsuri la toate aceste probleme.
Vă mulțumesc!