Dr. Predrag Balașevici, președintele Partidului Neamului Românesc din Timoc: „Ne confruntăm, la Bor, cu o catastrofă ecologică.”

O delegație a românilor din Timoc formată din dr. Predrag Balașevic, președintele Partidului Neamului Românesc din Serbia și Zavișa Jurj, președinte al Asociației „Ariadnae Filum” a făcut o vizită la Parlamentul României, la invitația grupului parlamentar AUR, în ziua de 15 februarie a.c., transmite www.afnews.ro, preluat de Romanian Global News.

Cu această ocazie, dr. Predrag Balașevic ne-a acordat un interviu.

Irina Airinei: Cu ce gânduri ați venit în România?
Predrag Balașevici: În România mă simt la mine acasă. Aici am studiat șapte ani, e țara mea mamă. Anul trecut am fost numai de două ori, în acest an este prima dată, din cauza pandemiei, când vin în România la invitația grupului parlamentar AUR.
Vrem să atragem atenția asupra distrugerii unei importante părți a zonei în care trăim de către o companie chineză care exploatează cuprul din zonă. Ne confruntăm, la Bor, cu o catastrofă ecologică. Situația noastră este atât de gravă și se agravează pe zi ce trece. Ideea mea este să informăm pe toți cei care sunt interesați de problema noastră, instituțiile Statului Român, Parlamentul (Camera Deputaților și Senatul), oamenii de bună credință, oamenii din presă, să preia și să ducă mai departe informațiile legate de soarta noastră acolo.
Oamenii care trăiesc din agricultură, pe pământul lor moștenit din părinți, nu mai pot să își continue viața, li se ia pământul pe nimic, sunt expropriați, nu se mai pot angaja la Bor pentru că firma chineză le ia pământul pentru exploatare și tot firma chineză a produs o catastrofă ecologică în zonă (cu sulfuri, cianuri). Oamenii se îmbolnăvesc din cauza poluării. Asta este o problemă foarte mare și toată zona este afectată, nu numai Borul și Maidanpec de unde se extrag cuprul și aurul. Deci toată zona este poluată. Chinezii care au venit, nu respectă legea din Serbia. Ei fac ce vor. Nu știu de ce se întâmplă lucrul ăsta, dar ei se comportă ca pe vremurile capitalismului sălbatic din secolul XVIII. În Serbia există o lege a exproprierii, este schimbată legea de câțiva ani, din 2016, lege prin care firmele străine pot să se folosească de legea exproprierii și să cumpere forțat de la oameni pământul, pe nimic.
Irina Airinei: Câți români sunt în Timoc?
Predrag Balașevici: Vreo 300.000 de români sunt în Timocul sârbesc în 200 de localități, dar declarați români sunt puțini, vreo 45.000 de frica repercusiunilor.
Irina Airinei: Dar dacă ar veni investitori români în Timoc?
Predrag Balașevici: Investitori români pot să vină și la ora actuală. Statul sârb Are niște legi care favorizează investițiile străine De exemplu dacă vine o firmă străină în Serbia și vrea să deschidă o fabrică, să zicem, în domeniul lemnului sau în alt domeniu, pentru fiecare angajat firma respectivă va primi 10.000 de euro bani de la statul sârb, dacă, de exemplu, sunt 100 de angajați, sumele sunt foarte mari. Există niște facilități și investitorii români pot să ajungă și astăzi la noi în Serbia dacă sunt interesați. Este păcat să nu se folosească o asemenea oportunitate. Mă uit ce fac ungurii de exemplu: ungurii, în ultimii ani, au investit milioane de euro de la Budapesta care au venit în Serbia în comunitățile lor, când este vorba de agricultură au subvenționat pe agricultorii unguri, adică fonduri la o venit prin niște fundații ungurești conduse de cetățeni sârbi de origine maghiară din Voivodina și au primit sume de bani în agricultură. Când este vorba de cultură, când este vorba de învățământ se primește mult de la statul ungar. Chiar acum au făcut o investiție, au făcut o bază sportivă de fotbal, Academia de fotbal la Bacica Topola din fondurile de la Budapesta, deci sunt exemple.
Irina Airinei: Care este situația învățământului în limba maternă în Timocul locuit de etnici români?
Predrag Balașevici: Există la Bor o singură școală unde se poate învăța limba română opțional, două ore pe săptămână și acolo toți copiii care s-au înscris, merg la școala asta și învață după ore, seara.
În afară de Bor mai există încă două localități dar este insuficient. Dacă părinții sunt interesați să înscrie copiii la școală sau dacă copiii vor să se înscrie, învățătorii și directorii școlilor descurajează părinții să-și înscrie copiii. Este ușor să îi înfricoșezi pe acești oameni să renunțe pentru ca să nu fie în afara unui sistem care funcționează… ei consideră că dacă noi cerem ceva pentru comunitatea noastră, noi sărim din acest sistem care există acolo și „Dacă ieșiți din acest sistem sunteți în bătaia vântului, expuși…”.
Irina Airinei: Ați avut discuții pe această temă cu autoritățile statului român?
Predrag Balașevici: Am fost primiți, cândva, la Ministerul Educației aici, în România și am discutat ce modalități și cum putem să ajutăm comunitatea noastră. Eu acuma vă spun părerea mea pentru că știu ce se întâmplă în teren. Pentru românii de acolo, pentru părinții copiilor din Serbia de Răsărit cel mai bun lucru ar fi să meargă copiii în sistemul școlar sârbesc dar să învețe limba română și istoria română în sistemul școlar sârbesc pentru că așa sunt educați românii de acolo. Dar să se predea cu adevărat și fără obstrucții, în toate școlile din Timoc.
Lecțiile online nu ar avea succes, ideile sunt bune dar noi ne gândim asupra impactului pe care l-ar avea lecțiile online și cum ar percepe românii de rând, oamenii simpli care nu au informații și nici dotare, asemenea lecții.
Irina Airinei: Cu autoritățile române care sunt relațiile?
Predrag Balașevici: Suntem foarte sprijiniți doar de Patriarhia Română, de Biserica Ortodoxă Română. Biserica Ortodoxă Română, Patriarhia României l-au ajutat pe părintele Boian să cumpere un spațiu comercial la Bor, un spațiu mare unde noi dorim să facem un Centru Cultural român cu muzee, cu săli de expoziții și unde organizațiile românești să aibă un sediu să ne desfășurăm activitățile deci numai din partea Bisericii Ortodoxe Române avem o susținere și un dialog pe care ni le dorim și de la alte instituții importante din România..
Irina Airinei: Aveți vreo publicație românească în Timoc?
Predrag Balașevici: Nu avem nici o publicație în Timoc, spre deosebire de Voivodina unde există ziarul săptămânal „Libertatea” care apare la Panciova. Dar despre noi nu se scrie.
Dar, pe de altă parte, sunt puțini români în Timoc care știu să citească limba literară română, românii din Timoc sunt români analfabeți, ei nu știu să scrie și să citească în limba română, în afară de studenții care sunt la studii în România și copiii care merg și învață în limba română.
Dumneavoastră știți problema noastră destul de bine dar vă dați seama câți ziariști din România cunosc problemele noastre sau presa română cât din ea este interesată. Înainte venea TVR de la Craiova sau de la Timișoara, mai veneau niște posturi private și mai făceau niște reportaje, acuma nu mai vine nimeni, acuma nimeni nu mai scrie despre noi. Îmi doresc să vină ziariști români în Timoc pentru a se documenta la fața locului. Îi așteptăm cu drag. Sper ca acest interviu să ajungă la cât mai mulți cititori români. Vă mulțumesc.

Romanian Global News

Read Previous

Avocatul Gheorghe Piperea despre Nürnberg II: Lucrători medicali din Germania au formulat o acțiune în anularea autorizației provizorii de punere pe piață a vaccinurilor experimentale anti-Covid. „VOM FI ȘI NOI ACOLO!”

Read Next

AUR cere eliminarea purtării măștii pe stradă. Demers în Parlamentul României!