La nici trei luni de când s-a dus să ceară binecuvântarea lui Viktor Orban pentru intrarea UDMR la guvernare, Hunor Kelemen anunţă că a venit vremea Legii minorităţilor naţionale, scrie expertul în politici europene, Horia Blidaru în www.stiripesurse.ro, preluat de Romanian Global News.
Unul din obiectivele declarate de vicepremier: reducerea la 10-15% a pragului actual de 20% de populaţie minoritară, pentru folosirea limbii materne în administraţia locală şi pentru inscripţionarea bilingvă. Interesant e că informaţia a venit ca răspuns la o întrebare despre un eventual nou proiect de autonomie a Ţinutului Secuiesc. Cel mai recent demers autonomist iniţiat de UDMR a fost respins, în aprilie anul trecut, de Parlamentul României. Se conturează, acum, riscul ca Legea minorităţilor naţionale să fie o nouă încercare de a impulsiona separarea pe criterii etnice.
Și e firesc să fie așa, câtă vreme UDMR se manifestă ca o anexă a partidului-stat Fidesz. Este un semnal îngrijorător faptul că UDMR a ajuns să se solidarizeze cu Fidesz împotriva Grupului Popularilor Europeni din Parlamentul European. Principalul grup europarlamentar şi-a modificat regulamentul intern, săptămâna trecută, pentru a putea exclude din rândurile sale întreaga delegaţie a unui partid, nu doar eurodeputaţi individual, ca până acum. Anticipând pasul următor, Viktor Orban a decis retragerea Fidesz din grupul PPE. Europarlamentarii UDMR au fost între puţinii care au votat împotriva modificării de regulament, iar Kelemen Hunor a criticat PPE pentru că „acceptă tot mai rar diferenţele de opinie”, calificând ca „trist și îngrijorător ce se întâmplă în grupul Partidului Popular din Parlamentul European”.
O asemenea poziție este consecința autorității pe care Viktor Orban, premier din 2010, şi-a impus-o asupra UDMR, condusă din 2011 de Kelemen Hunor. Dacă, în urmă cu un deceniu, Fidesz încerca, prin Partidul Civic Maghiar și Partidul Popular Maghiar din Transilvania, să disloce monopolul electoral al UDMR asupra maghiarilor din România, acum Fidesz şi UDMR se ajută reciproc în campaniile electorale. Iar relaţia de subordonare dintre cele două partide permite Budapestei exercitarea unei influenţe fără precedent în Transilvania. Aceasta e problema majoră pentru România.
Marko Bela a reuşit, cu preţul tensiunilor şi criticilor dreptei maghiare, să menţină UDMR în afara sferei de influenţă a Fidesz, atât în primul mandat de premier al lui Orban, între 1998 și 2002, cât și în următorii opt ani cât Fidesz s-a aflat în opoziție. Din 2014, însă, cele două partide colaborează electoral sistematic, iar din 2015 fundațiile UDMR beneficiază din nou, după câțiva ani de pauză, de finanțare de la Budapesta. Între 2017 și 2019, presa de limbă maghiară din România a fost cumpărată masiv de guvernul Ungariei, prin intermediul unui ONG. Programul de dezvoltare economică, finanțat de Budapesta în beneficiul fermierilor și micilor întreprinzători maghiari din Transilvania, este folosit de UDMR în campaniile electorale, după cum indică o analiză a extinderii controlului Fidesz asupra UDMR și nu numai.
Investițiile agresive ale guvernului ungar în Ardeal au consolidat, în ultimii ani, influența Budapestei pe teritoriul României și, în siajul lui Viktor Orban, poziția UDMR, beneficiară directă, politic și financiar, a subordonării față de liderul Fidesz.
Ce înseamnă pentru România această integrare accelerată a maghiarimii din bazinul carpatic sub umbrela Budapestei? Vom înțelege când hotelul sătmărean Dacia va redeveni hotel Pannonia. E unul din exemplele ritmului în care centrele istorice ale Clujului, Oradiei și altor orașe transilvane intră, prin fundații și investitori interpuși, în proprietatea statului maghiar, în vreme ce sute de mii de hectare din Transilvania sunt retrocedate, în mod aberant, urmașilor grofilor ce au fost despăgubiți deja de statul român în perioada interbelică.