În pofida împotrivirii agenturii grecești din România, Camera Deputaţilor a adoptat, decizional, proiectul de lege care instituie Ziua Românităţii Balcanice pe 10 mai

Camera Deputaţilor a adoptat miercuri, proiectul de lege de importanță istorică, iniţiat de PSD, având ca și coinițiator pe Constantin Codreanu și având expunerea de motive și textul făcute de fostul deputat basarabean și membru al APCE, Vlad Cubreacov, prin care este instituită pe 10 mai, anual, Ziua Românităţii Balcanice, transmite Romanian Global News.

„Se instituie Ziua Românităţii Balcanice, care se sărbătoreşte în data de 10 mai a fiecărui an.
Ziua Românităţii Balcanice poate fi marcată de către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale şi de celelalte instituţii ale statului, de către societatea civilă şi persoane fizice şi juridice de drept public ori privat, precum şi de către reprezentanţele României în străinătate, prin organizarea şi/sau participarea, în ţară sau peste hotare, la programe şi manifestări sociale, educative, cultural artistice, ştiinţifice etc. dedicate acestei sărbători.
Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi organizaţiile neguvernamentale interesate, pot sprijini material şi logistic organizare şi desfăşurarea manifestărilor.
Societatea Română de Televiziune şi Societatea Română de Radiodifuziune, în calitate de servicii publice, pot include în programele lor, cu prioritate, emisiuni culturale şi informative ori aspecte de la manifestările dedicate acestei sărbători în ţară şi peste hotare”, prevede proiectul de lege.
Pe 10 februarie 2020, Senatul a adoptat iniţiativa legislativă, ca prim for sesizat, iar votul Camerei a fost decizional. Prin urmare, legea merge la promulgare.

“Mă bucur enorm că astăzi s-a statuat prin lege Ziua Românității Balcanice pe 10 Mai. Camera Deputaților, decizională, a votat cu o majoritate covîrșitoare această lege care are semnificații mult mai adînci decît ar părea la o primă privire”, a declarat senatorul AUR, Claudiu Târziu.

“Această dovadă de atașament față de toți românii din Balcani, indiferent de cum sînt numiți – aromâni, meglenoromâni, istroromâni, vlahi sau caravlahi -, este data după 20 de ani și două zile de încercări, taman cînd eu sînt pe drumul de întoarcere de la sărbătorirea lui 10 Mai alături de aromânii din Albania. Dumnezeu cu noi” a scris pe Fb președintele Comisiei pntru românii de pretutindeni din Senatul României, senatorul Târziu.

Deputatul AUR, Mihail Albişteanu, a susţinut, în plenul Camerei Deputaţilor, o declaraţie politică în care şi-a prezentat argumentele în favoarea adoptării zilei de 10 mai ca zi a Românităţii Balcanice.

“Este imperios necesar ca Ziua Românităţii Balcanice să fie stabilită pe 10 mai
Deşi în fiecare an în România este marcată, la data de 10 mai, Ziua Regalităţii, am constatat cu tristeţe că acest lucru nu s-a întâmplat şi la nivelul Parlamentului. Nimeni nu a vorbit despre semnificaţia acestei zile în forul legislativ.
Intervenţia mea de astăzi doreşte să se constituie într-o pledoarie pentru adoptarea zilei de 10 mai ca zi a Românităţii Balcanice. De altfel, iniţiativa este susţinută de peste 30 de ani de Societatea de cultură macedo-română, care propune ca ziua de 10 mai să redevină Ziua Românităţii Balcanice, aşa cum a fost ea în perioada 1905-1948.
Pentru a arăta că este imperios necesar ca Ziua Românităţii Balcanice să fie stabilită pe 10 mai şi nu într-o altă zi, voi face un scurt recurs la istorie şi voi aminti că, în anul 1905, statul român, prin vrerea Regelui Carol I, a depus eforturi considerabile pentru ca Imperiul otoman să recunoască minoritatea românească (aromânii şi meglenoromânii) din Balcani, care, pe atunci, reprezenta singura minoritate pe care Imperiul otoman încă nu o recunoştea oficial.
Nu a fost un demers uşor: ministrul României la Constantinopol, Alexandru Emanuel Lahovary, a primit instrucţiuni clare din partea Ministerului de Externe de la Bucureşti să facă presiuni asupra guvernului otoman, în acest sens. Rezistenţa acestuia din urmă l-a determinat pe ambasadorul României să ameninţe autorităţile otomane cu ruperea relaţiilor diplomatice dintre România şi Imperiul otoman, dacă sultanul nu accepta, până în data de 10 mai 1905, să recunoască existenţa oficială a minorităţii româneşti trăitoare în teritoriile otomane din Peninsula Balcanică.
Supus acestei presiuni, sultanul a semnat în seara zilei de 9 mai decretul de recunoaştere a minorităţii româneşti, începând cu data de 10 mai. Gestul s-a dorit a fi un cadou făcut României şi, personal, regelui Carol I, pentru că, astfel, coincidea cu Ziua naţională a României, 10 mai.
Aşadar, alegerea zilei de 10 mai nu a reprezentat o întâmplare, ci dorinţa expresă a regelui României şi se circumscrie politicii acestuia de a uni cât mai multe evenimente sub aureola zilei de 10 mai, care era atunci Ziua monarhiei române şi, în acelaşi timp, Ziua Naţională a României. Domnia regelui Carol I începuse la 10 mai 1866, iar proclamarea independenţei de stat a României, în 1877, şi proclamarea Regatului României, în 1881, fuseseră legate, de asemenea, de ziua de 10 mai, ca o modalitate gândită de marele rege de a consolida dinastia, împletind destinul acesteia cu destinul istoric al României.
Acesta a fost şi motivul pentru care Regele a dorit ca recunoaşterea românilor din Balcanii otomani să aibă loc tot pe 10 mai, urmarea fiind aceea că până la lovitura de stat comunistă din 30 decembrie 1947, care a înlăturat Monarhia din România, ziua de 10 mai a fost sărbătorită şi ca zi a românilor (aromâni şi meglenoromâni) din Balcani. De aceea, dacă dorim să reînnodăm această tradiţie şi să stabilim o Zi a Românităţii Balcanice, aceasta trebuie să fie neapărat ziua de 10 mai şi nu o oricare altă zi”, se arată în declarație.

La rândul său Deputatul Daniel Gheorghe (PNL) a ținut un discurs înflăcărat cu ocazia adoptării Legii care stabilește Ziua de 10 mai, drept zi a Românității Balcanice.
El a declarat că românii de la Sud de Dunăre sunt români și datoria statului român este de a-i proteja pe toți, de la meglenoromâni la istromâni sau aromâni.
„Este fundamental să înțelegem un lucru: statul român are datoria de a susține comunitățile române din Sudul Dunării. Indiferent că vorbim de aromâni, de megleniți, de românii din Timoc sau cei din Istria. Toate comunitățile acestea trebuie apărate și salvate.
Este inadmisibilă încercarea unora de a-i prezenta pe aromâni ca fiind altceva decât români. Aromânii sunt români.
10 mai înseamnă proclamarea independenței naționale a României, de către domnitorul Carol 1, înseamnă declararea ca domn a Carol 1 și declararea Regatului României. Concluzia este una singură: trăiască 10 mai, ziua românității balcanice, ziua regalității și ziua independenței naționale a României!”, a spus el de la tribuna Parlamentului.
https://www.facebook.com/daniel.gheorghe.374549

http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?idp=18022&fbclid=IwAR1FR0e_-7Xw9ih225fqmt0n0jxfwL5uR3rNFAq-CDEDRagrHd4qWYBOr2I

Romanian Global News

Read Previous

În sfârșit, Klaus Iohannis ridică la modul serios problema drepturilor românilor din Ucraina într-o discuție cu Volodimir Zelenski

Read Next

ATENȚIE, PĂRINȚI! Dr. Oana Mihaela Secară îi dă replica trompetei Big Farma, deputatul PSD Alexandru Rafila și avertizează: Nu există niciun argument pentru vaccinarea în masă a copiilor