„Nu există „limba moldovenească”, ci limba română!” a declarat senatorul Claudiu Târziu, președintele Comisiei pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Senatului României, care, în perioada 17-19 iunie, s-a aflat într-o o vizită de lucru în Sudul Basarabiei, regiunea Odesa din Ucraina, transmite Romanian Global News.

Astfel, în cadrul unei întrevederi cu Serhii Hrynevetskyi, șeful Administrației regionale de stat Odesa, care a avut loc vineri, 18 iunie 2021, senatorul Claudiu Târziu a vorbit despre problematica drepturilor și libertăților comunității românești autohtone.
„ Am adresat mesajul nostru ferm în ceea ce privește necesitatea respectării – simetrice și oneste – a drepturilor și libertăților comunității românești autohtone. În temeiul unui dialog eficient și al respectului reciproc. Aceasta este chestiunea fundamentală care face proba sincerității în orice abordare bilaterală între Ucraina și România.

Cu riscul de a mă repeta, nu am solicitat decît ca minoritatea românească din Ucraina să beneficieze de aceleași facilități precum ucrainenii care trăiesc în țara noastră. România este un autentic model la nivel european în privința coexistenței pașnice a minorităților etnice.
Deși guvernatorul Odesei a menționat o cifră ridicol de mică, de doar 724 de etnici români care s-ar fi declarat astfel în cadrul ultimului recensămînt (al cărui rezultat a fost dictat la presiunea puterii politice și a serviciului secret ucrainean), numărul fraților noștri care locuiesc în regiunea Odesa este, în realitate, de aproximativ 150.000!
Românii și moldovenii constituie o singură comunitate și vorbesc un singur grai: cel ROMÂNESC. Este un fapt care trebuie recunoscut ca atare”, a menționat senatorul AUR pe pagina sa de facebook.
Potrivit sursei, asumarea, de către statul ucrainean, a minorității etnice românești, cu toate drepturile firești care ar decurge din acest statut, și recunoașterea oficială a limbii române – în locul celei inventate „moldovenești” – reprezintă condiții sine qua non pentru o relație corectă și proporțională București-Kiev.

În ultima zi a vizitei oficiale efectuate în Ucraina, senatorul Claudiu Târziu a vizitat, în orașul Reni, lăcașul de cult în construcție cu hramul Sfântului Apostol Andrei cel Întâi Chemat și a discutat cu preoții Mihail Stegărescu și Anatol Curtev despre problemele grave cu care se confruntă cei doi în legătură cu autoritățile ucrainene, precum și de nevoile imediate ale numeroasei comunități românești din oraș. Au fost discutate inclusiv problemele pe care părintele Stegărescu le are cu Departamentul pentru Românii de Pretutindeni din cadrul guvernului de la București, în demersurile sale de a construi lăcașuri de cult pentru românii din Sudul Basarabiei.

“Între pereții bisericii în construcție care va purta hramul Sfîntului Apostol Andrei cel Întîi Chemat, în Reni, Sudul Basarabiei, în imediata vecinătate a frontierei românești. Alături de părintele-paroh Mihail Stegărescu și de părintele Anatol Curtev, de la Biserica “Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din satul Hagi-Curda (raionul Ismail, regiunea Odesa), doi preoți care, deși sînt supuși, de mulți ani încoace, presiunilor, amenințărilor și maltratărilor autorităților ucrainene, continuă să lupte pentru românism și dreptate.
Părintele Stegărescu și părintele Curtev sînt îmbărbătați de către enoriașii români, însă ale căror necesități imediate – hăinuțe și rechizite școlare pentru copii, mese calde pentru bătrînii sărmani și altele – sînt din ce în ce mai mari.
Guvernele noastre au închis ochii la persecuțiile pe care aceștia le-au îndurat și i-au lăsat în voia sorții. Dar străduința lor este dreaptă și, cu ajutorul lui Dumnezeu, vom împlini lucrarea acestor mărturisitori ai cauzei creștin-naționale”, a scris senatorul Claudiu Târziu pe fb.