Românii/Vlahii din Valea Timocului au sărbatorit Ziua Limbii Române, marţi 31 august 2021 în oraşul Bor unde a avut loc conferința „Limba noastră românească- pod pestă Dunăre”, transmite corespondentul Romanian Global News din Timoc.

În numele organizatorilor a vorbit Zavişa Jurj, preşedintele Asociaţiei pentru cultura Românilor/Vlahilor din Serbia- Ariadnae Filum, care a salutat pe cei prezenti şi a subliniat inportanţa sărbătoriri acestei zile, „pentru că la fel cum au avut nevoie fraţii în Republica Moldova, acum 30 de ani , să dovedească că limba lor maternă este limba română şi nu vreuna alta deosebită, aşa zisa „limba moldovenescă”, aşa şi noi în zilele de azi nu putem să fim de acord cu neadevărul, că limba noastră nu este limba română şi că cineva vrea să ne inpună o limbă vlahă artificială. Singură limbă maternă care se poate învaţa în şcoală este limba română literară”.

Conferinţa a început cu prezentarea cărţi domnului Filip Paunelovici din Bolievaţ „Cultura tradiţională a românilor din zona Timocului negru“.

Despre carte a vorbit autorul cărţi, a explicat diferite segmente a culturi şi vieţi tradiţionale a românilor din zona Văii Timocului negru: Cea mei veche încapere pentru oameni a fost „Bordeiu“, obiectul a cărui mare parte a fost sapată în pământ, apoi obiectele de locuit au fost construite pe suprafaţa pământului, au fost facute de lemn acoperite cu paie, fân, plăci de piatră, măi târziu cu caramidă. Activitatea de bază a fost oieritul, prin care sa asigurat hrană (carne, lapte, brânză,…) şi lână care să prelucra şi facea înbracaminte, pături,… domnul Paunelovici a subliniat că pe Românul Timocean l-a salvat „muiarea“ şi oaia. Oaia pentru cele menţionate, iar femeia a „ţinut“ casa, a pastrat şi a predat copiilor limba maternă română şi obiceiurile strabune. La fel domnul Paunelovici a menţionat legaturile spirituale şi moştenirea culturală comună cu Ţara mamă România.

După aceasta lansare a avut loc un program cultural prezentat de copii.

La aceasta conferinţă au fost prezentate pe scurt două volume extrem de importante pentru românii/vlahii din Timoc ale Atlasului Lingvistic Român – graiurile dintre Morava, Dunăre şi Timoc, editate de Academia Română în acest an.

Cercetările cuprinse de acest Atlas au început în anul 1998 cu cercetarea pe teren, în 64 localităţi și lucrarea a fost realizată pănă în anul 2007, de trei lingvişti de la Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu“ din Cluj al Academiei Române în parteneriat cu Societatea Română de dialectologie, Forumul pentru cultura Românilor din Serbia şi Asociaţia pentru cultura Românilor/Vlahilor din Serbia- Ariadnae Filum.

Zavişa Jurj a prezentat istoria acestei lucrări importante pentru întregul popor Român „Graniţa între două Ţări este la Dunăre, graniţa unei limbi nu există, ea se mută cu mutarea vorbitorilor săi…“ a subliniat prin câteva exemple şi importanţa acestui Atlas în dialogul cu instituţiile statului Sârb, legat de problema creată cu aşa numită limbă Vlahă deosebită de cea Română „Noi punem pe masă nişte dovezii grele in kilograme, date şi adevăr, să vedem ce are de pus partea sârbă şi cei care îşi bat joc de limba noastră…“

Pr. Boian Aleksandrović, Vicar al Timocului a vorbit despre importanța jurisdicției bisericeşti în păstrarea limbii şi identității naționale. În cazul românilor din Timoc cea mai mare maşină de asimilare a fost şi este Biserica Sârbă. Clericii sârbi care întro perioadă a istoriei când Timoceni au fost lăsați de toți au pus mâna pe ei în 1833 şi de atunci s-a început cu asimilare forțată.

“Au făcut tot ca să ne deznaționalizeze şi să ne facă să uităm limba noastră aşa că avem lucruri paradoxale pănă unde la unele recensământe din Serbia apar „sârbi cu limba materna română (rumunski jezik)”, sârbi în Serbia dar limba materna română! Dacă nu ar fi tragic ar fi o comedie” a punctat înaltul ierarh.

La fel a fost prezentat documentul Bisericii Sârbe din 3 august 1899 în care se critică extrem de mult ministru cultelor de atunci care „aprobă că vlahi să fie preoții în zona natală”. În același document se vorbeşte despre sârbizarea, ca şi de un lucru „sfânt dat de Dumnezeu”.

Biserica Sârba iata mai mult de 100 de ani nu a schimbat politica ei de asimilare a românilor din Timoc. Tot la începutul luni august acestui an 2021, Patriarhul Sârbesc vizitează zona românească a oraşului Cladova unde traiesc 95% români şi declara că în zonă sârbi sunt majoritari iar există şi vlahi şi că unii fac propaganda şi vor să fie cum vor ei, dar el zice că nu o să poată aşa.

În oraşul Bor există table bilingve chinezo-sârbeşti şi numa în limba română a originarilor zonei nu exista.
La sfârşitul cuvântului său Pr. Boian a chemat pe români din Timoc să țină de Biserica neamului – Biserica Ortodoxă Română şi de preoții ei din zonă penteu că biserica este garant al păstrării identități naționale.

Dr. Predrag Balaşevici preşedintele Partidului Neamului Românesc a vorbit despre politizarea limbi române şi încercarea standardizări aşa numitei limbi vlahe cu ajutorul statului Sârb. El a subliniat ca limba româna în secolul 21 se poate pastra numai prin introducerea limbi in sistemul de învaţamânt din Serbia pentru copii Români din Valea Timocului.

“Serbia astăzi nu respectă legile propri si acordurile internaţionale cu privirea la respectarea drepturilor minoritare. Astazi Români/Vlahi din Serbia sunt singura minoritate din Serbia care nu are drepturi elementare: învaţarea limbi materne, mass media în limba maternă si drepturile la slujbă religioasa in limba maternă. Statul Sârb prin instituţiile sale ajută pe aşa numiti Vlahi care sunt de origină româna dar care nu susţin că sunt români şi care sunt membri partidelor sârbeşti de la putere, să standardizeze aşa numita limba vlahă. Prin aceste activitaţi se doreşte asimilarea totală a acestei comunităti. Organizaţiile din Congresul Romanilor din Serbia va continua lupta pentru pastrarea limbi romane,culturi si traditiei romanilor din Serbia”, a mai spus Predrag Balaşevici.

Evenimentul a fost boicotat de presa sârbă din Bor, ce arată situaţia clară în ce poziţie în acest moment se află Bisărica, asociaţiile şi persoanele care se ocupă cu pastrarea identităţi naţionale româneşti în Valea Timocului.