Copreședintele AUR, senatorul Claudiu Târziu, președinte al Comisiei pentru românii de pretutindeni a interpelat factorii guvernamentali, cerând contracararea propagandei și amenințărilor hibride ale Rusiei în România și în spațiul românesc dintre Nistru și Prut, transmite Romanian Global News.
Claudiu Târziu a arătat în intrebarea sa parlamentară că România și românii din țară sau din spațiul românesc pruto-nistrean sunt una dintre țintele predilecte ale propagandei ruse, care și-a intensificat amenințările hibride la frontiera de răsărit a Uniunii Europene și a NATO în condițiile schimbării dramatice a mediului de securitate regională. Astfel, România și Republica Moldova, cu care avem relații speciale și privilegiate și pentru care ne-am asumat un angajament istoric, sunt expuse puternic amenințărilor clasice și hibride, atât convenționale și neconvenționale, cât și militare și non-militare venite dinspre Rusia.
Prezența militară rusă ilegală în regiunea transnistreană, activitatea nestingherită a serviciilor secrete ruse în spațiul românesc dintre Prut și Nistru, dar și de dincoace de Prut, activitatea intensă de propagandă și dezinformare a concernului rus de stat SPUTNIK (fosta Vocea Rusiei și RIA Novosti) prin reprezentanța sa de la Chișinău, având ca ținte atât Republica Moldova, cât și România, recursul frecvent la manipulare și fake news în spațiul virtual de limbă română, activitatea editorială de propagare în România a doctrinei otrăvite a eurasianismului dughinist, subminarea autorității Bisericii Ortodoxe Române și a Mitropoliei Basarabiei (Patriarhia Română) și susținerea unor structuri pseudobisericești paralele de așa-zisă extracție ”vlahă”, canonizările politice cu impact în spațiul românesc, atacurile publice repetate ale ambasadorului Rusiei la București asupra istoriei românilor, activitățile discutabile ale celor 5 Centre de cultură rusă înființate de Moscova la București, Cluj-Napoca, Timișoara și Iași, tentativele de înregistrare juridică în România a redacțiilor unor posturi de televiziune din Rusia, promovarea moldovenismului antiromânesc, crearea în România a unor rețele de informatori sau a unor rețele de formatori de opinie și influenceri pro-ruși sunt doar câteva elemente ale războiului hibrid purtat de Moscova contra românilor și a României.
Senatorul AUR le-a cerut factorilor guvernamentali să-i transmită:

1. Ce măsuri concrete a aprobat și aplicat România în ultimii doi ani pentru contracararea amenințărilor hibride venite dinspre Federația Rusă.
2. Dacă Guvernul și MAE consideră sau nu necesară înființarea la București și Iași, unilateral sau în cooperare cu Centrul European de Excelență pentru Contracararea Amenințărilor Hibride, a unor Centre regionale de contracarare a amenințărilor hibride venite dinspre Rusia.
3. Dacă Guvernul și MAE consideră sau nu necesară înființarea împreună cu Republica Moldova a unui post de televiziune transfrontalier comun (interstatal), după modelul televiziunii MIR a CSI sau după modelul unor posturi transfrontaliere ca TV5 sau ARTE, pentru contracararea eficientă a propagandei, dezinformării și manipulării mediatice practicate în spațiul românesc de către Federația Rusă.
4. Dacă Guvernul și MAE consideră sau nu necesară amplificarea sprijinului acordat Mitropoliei Basarabiei din Republica Moldova, ca singura instituție românească din teren care opune rezistență reală presiunii Moscovei în ceea ce privește controlul și influența asupra minților și spiritelor păturilor celor mai largi ale românilor din spațiul românesc dintre Nistru și Prut.

În răspunsul prezentat senatorului Claudiu Târziu, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) subliniat că România va găzdui Centrul european de competențe în domeniul industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică/Centrul Cyber UE, care va deveni operațional până la sfârșitul anului curent.
În ceea ce privește relațiile cu Republica Moldova, MAE a comunicat că acestea reprezintă o prioritate de prim rang pentru politica externă a statului român, în baza comunității de limbă, istorie și cultură, precum și a Parteneriatului strategic bilateral pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.
În răspuns se arată de asemenea că, în ceea ce privește înființarea unui post de televiziune transfrontalier împreună cu Republica Moldova, MAE consideră oportun un astfel de demers, iar instituțiile competente în acest sens, sub termenii Convenției europene privind televiziunile transfrontaliere, sunt Consiliul Național al Audiovizualului și Ministerul Culturii.
Totodată, MAE arată că, în ceea ce privește Mitropolia Basarabiei, statul român are permanent în atenție evoluțiile pe acest subiect și a încurajat constant, în decursul anilor, autoritățile de la Chișinău să ia măsurile necesare pentru asigurarea deplinei libertăți religioase și a unui tratament nediscriminatoriu Mitropoliei Basarabiei, preoților și credincioșilor ei. În toate contactele bilaterale relevante reprezentanții statului român au încurajat autoritățile Republicii Moldova să depună mai multe eforturi pentru aplicarea măsurilor deja asumate prin angajamente internaționale sau cuprinse în legislația internă, pentru asigurarea drepturilor omului și libertăților fundamentale.
Situația Mitropolia Basarabiei se va afla și în continuare în atenția prioritară a Ministerului Afacerilor Externe și vor fi continuate demersurile necesare în sprijinul soluționării solicitărilor legitime ale Mitropoliei Basarabiei, inclusiv prin abordarea temei pe agenda contactelor bilaterale, se mai arată în răspunsul MAE prezentat senatorului Claudiu Târziu.