Alianța pentru Unirea Românilor sesizează CCR cu OUG 6/2016 și legea ei de adoptare, ce au transformat SRI în organ de cercetare penală special: „Încălcând grav pactele privind dreptul la proces echitabil, SRI, continuator al Securității comuniste, a continuat să-și întărească poziția de autoritate națională de interceptări a comunicațiilor, sustrăgându-se de la orice control civil real. Constituția interzice OUG pe drepturi și libertăți”, precizează partidul AUR, preluat de Romanian Global News.

Alianță pentru Unirea Romanilor depune la Curtea Constituțională sesizarea de neconstituționalitate nu doar a Ordonanței de Urgenta nr. 6/2016 (prin care guvernul Ciolos, la inițiativă ministresei Raluca Pruna, a transformat SRI în „organ de cercetare penala special”), ci și a legii de aprobare a aceluiași OUG. Ne referim la legea votata de către Camera Deputaților marți, 16 noiembrie 2021, după ce în 2016 trecuse tacit de Senat, iar apoi zăcuse 5 ani în sertarele Parlamentului.

AUR acuză în principal că Ordonanță Prună reintroduce Serviciul Roman de Informații în dosarele penale (în ciuda Deciziei 51/2016, prin care CCR a spart Binomul SRI-DNA, scoțând orice serviciu secret din anchetele penale) și că îngrădește drepturi fundamentale: dreptul la un proces echitabil, la viață privată, la secretul corespondenței.

Astfel, sunt încălcate doua articole din Constituție:
 art. 53:
„Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți
(1) Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai daca se impune, după caz, pentru: apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamitați naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrângerea poate fi dispusa numai daca este necesara într-o societate democratica. Măsură trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicata în mod nediscriminatoriu și fară a aduce atingere existentei dreptului sau a libertății”;
 art. 115 alin. 4 și 6:
„Delegarea legislativa (…)
(4) Guvernul poate adopta ordonanțe de urgenta numai în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligația de a motiva urgenta în cuprinsul acestora.
(6) Ordonanțele de urgenta nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale și nu pot viza masuri de trecere silita a unor bunuri în proprietate publica”.
Festival de abuzuri
Mai mult: AUR amintește că OUG 6/2016 înființează – prin binecunoscuta manevra legislativa devoalata de Luju.ro – doua unități militare cărora le încredințează dreptul de a intercepta convorbirile telefonice ale românilor și corespondența lor electronică: Centrul National de Interceptare a Comunicațiilor (CNIC), respectiv Cyberint.
Cu privire la instituțiile fundamentale ale statului (considerate că atare datorita menționării lor exprese în Constituție – a se vedea jurisprudență CCR citata în acest sens în sesizare), AUR arata că OUG 6/2016 afectează funcționarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Ministerului Public (deci a tuturor parchetelor, nu doar a PICCJ) și a Consiliului Suprem de Apărare a Tarii.
De asemenea, Alianță pentru Unirea Romanilor punctează că urgenta legiferării prin OUG nu este justificata corespunzător în nota de fundamentare a Ordonanței de Urgenta 6/2016, schimbările aduse de acest act normativ putând fi foarte bine operate prin proiect de lege elaborat de către Guvern, Executivul având posibilitatea de a-i solicita în 2016 Parlamentului să voteze în regim de urgenta inițiativă legislativa.
AUR argumentează că OUG 6/2016 nu respecta nici criteriul – stabilit de către Curtea Constituțională pe cale jurisprudențială – al clarității, preciziei și previzibilității, și nici normele de tehnica legislativa conținute în Legea nr. 24/2000.
Totodată, autorii sesizării explica faptul că ordonanță creează confuzie intre atribuțiile polițiștilor judiciari și cele ale procurorilor.
Nu în ultimul rand, Alianță pentru Unirea Romanilor invoca lipsa avizului Consiliului Economic și Social (CES), a unui studiu de impact și mai ales a impactului bugetar asupra Ministerului Public, scrie https://60m.ro/

Citiți și:
https://rgnpress.ro/2021/11/22/pasi-spre-dictatura-guvernul-a-acordat-sri-statutul-de-organ-special-de-cercetare-penala/