La 12 ianuarie 1878, după câteva ore de lupta, Armata română ocupa Inovo (Smârdan). Au murit atunci, în încleștare 286 de soldati și ofițeri din trei regimente de infanterie și unul de călărași, scrie https://www.zf.ro, preluat de Romanian Global News.

În memoria lor a fost ridicat un monument, în 1883, autorul acestuia fiind sculptorul Carol Storck (1854-1926). Intrarea României în primul razboi mondial, la 27 august 1916 (stil nou), i-a determinat pe bulgari să distrugă, în 1917, locul comemorativ de la Smârdan. Abia în 1931, când relațiile româno-bulgare s-au aflat într-o fază lipsită de încordare, Societatea Culturală Română a refacut monumentul sculptorului Storck. Gestul nu a reprezentat, însă, o reparație integrală în contextul în care românii din Bulgaria aveau sufletele plânse. Și aveau și dreptate.
În Războiul de independență, românii din regiunea Timocului au oferit un sprijin consistent armatei române, organizându-se în grupuri de voluntari. Din acestea au facut parte și adolescenți, 37 dintre acestia murind în timp ce duceau muniții militarilor români.
Printre primii voluntari aromâni împușcați de turci s-a aflat și Marița, o fetiță de 12 ani, care a cărat, cu o găleată din lemn, apă militarilor români. În memoria acesteia, aromânii au ridicat, în 1905, în apropierea cimitirului eroilor români de la Smârdan, un monument din bronz, în ronde-bosse, reprezentând o fetiță ce privea spre est (spre liniile inamice), ținând în mâna dreaptă o coroană, iar în cea stangă o galeată cu apă “pentru eroii cărora le e sete”.

Soarta Mariței din bronz a fost curmată de prima conflagrație mondială, când bulgarii au dinamitat-o.

Istoria iartă, dar nu uită. Neagreată pe pamânt bulgaresc, Marița a prins contur pe malul stang al Dunarii, fiind dezvelită la 10 mai 2001, într-un parc din municipiul Calafat (jud. Dolj).

Opera a unui artist din Vaslui, fetița este realizată din piatră, în ronde-bosse, purtând un costum tradițional și ținând în mâna stângă o galeată. Soclul, de formă dreptunghiulară și montat pe un postament într-o singură treaptă, se remarcă printr-un basorelief în care este redată o scenă de luptă din Războiul de independență (latura frontală), pe latura dreaptă având fixată o placă din marmură albă cu inscripția: “IN MEMORIAM/ MARIȚA/ FETIȚA VLAHĂ ÎM-/ PUSCATĂ DE TURCI/ LA SMÂRDAN ÎN TIMP/ CE DUCEA APĂ SOL-/ DAȚILOR ROMÂNI 1877.

Din păcate, calitatea proastă a materialului sau o minte bolnavă a facut ca statuii să i se rupă antebratul drept, cel în care exista coroana de pus pe fruntile eroilor.