Cea mai tare formă de suveranitate națională în cadrul UE consta până acum în apelul pe care îl puteau face statele membre la Tratatul prin care s-a constituit UE (TUE). Acolo era prevăzută explicit armonia dintre TUE și Constituțiile naționale, scrie Ion Buduca în https://www.cotidianul.ro, preluat de Romanian Global News.
Altfel spus, prevederile TUE nu puteau fi considerate superioare prevederilor constituționale.
Acum, acest principiu al armoniei a fost abolit printr-o decizie recentă a Curții de Justiție a UE, un organism care nu a fost creat spre a fi o supra-Curte Constituțională a UE ori un forum de modificare tacită a TUE. Abuzul de putere practicat azi de CJ UE a fost constatat deja de CCR, dar nu și de președintele României.
Ne aflăm acum pe pragul celui mai grav conflict de interpretare a TUE de la votarea acestui tratat prin referendumuri naționale. Franța și Olanda nu au avut peste 50 la sută din voturile exprimate, se știe. Această interpretare nouă nu poate fi impusă prin decizii ale CJ UE, ci doar prin referendumuri noi în fiecare țară membră a UE ori prin modificări constituționale care să facă explicit faptul că o anume Constituție, a României să zicem, este subordonată dinamicilor dreptului european, y compris interpretarea TUE prin CJ UE.
Azi, la noi, se discută despre eventuale modificări ale Constituției. Actuala majoritare PNL-PSD-UDMR a ieșit din pălărie, se pare, tocmai întru posibilitatea unor modificări constituționale. Dar până deunăzi nimeni n-a bănuit că esența acestor modificări ar putea să bată către renunțarea la suveranitatea noastră constituțională.
Într-un limbaj cât mai puțin tehnic vorbind, suntem împinși să facem din Constituția noastră ceva prin care declarăm că TUE nu mai contează, că de acum încolo vor conta doar deciziile CJ UE. Ar fi o modalitate prin care TUE ar deveni irelevant. Local, ar fi ca și cum Înalta Curte de Casație și Justiție ar decide că nu ar mai conta Constituția, ci doar deciziile ÎCCJ. Local, o asemenea lege ar echivala cu o lovitură de stat dată de puterea judecătorească în contra celorlalte două puteri.
Conștiințele celor care reprezintă la noi ordinea de drept nu au reacționat încă, dacă nu cumva vrem să-l considerăm pe fostul ministru userist Stelian Ion o conștiință reprezentativă. Dar gravissim este că nu a reacționat încă președintele țării, presupus a fi consiliat de aceste conștiințe și garant al Constituției țării.
Ne aflăm în pragul celei mai clare reveniri la conceptul sovietic-brejnevist de suveranitate limitată. Atunci am fost mândri că am avut o conducere a țării care s-a opus acelui concept. Acum nu mai avem nici conștiințe, nici conducere cu care să ne putem mândri.