Atât România, cât şi Ucraina sunt îngrijorate cu privire la influenţa Rusiei, așa încât din cauza politicii de securitate România nu ia măsuri ferme împotriva privării de drepturi a minorităţii române din Ucraina, a declarat János T. Barabás, analist senior la Institutul de Afaceri Externe din Budapesta, într-o declaraţie dată cotidianului clujean de limbă maghiară Krónika și citat de MTI și preluat de Romanian Global News.

Krónika a solicitat opinia lui Barabás cu privire la acest subiect după ce portalul Libertatea.ro a publicat, săptămâna trecută, un reportaj despre politica Ucrainei de privarea de drepturi a românilor din Ucraina.
Liderii românilor din Ucraina care au fost citaţi în cadrul reportajului, afirmă că noua lege a educaţiei din Ucraina va accelera asimilarea comunităţii româneşti, estimată la o jumătate de milion de persoane.
Românii din Ucraina care au fost întrebaţi de Libertatea au criticat politica pasivă a Bucureştiului. Autorul reportajului a citat ceea ce românii din Ucraina obişnuiesc să tot menţioneze, ca exemplu: modul în care acţionează Ungaria pentru a proteja identitatea comunităţii maghiare din Transcarpatia.
Barabás a menționat şi faptul că în 2017, după adoptarea Legii educaţiei, Ministerul Afacerilor Externe din România a cerut autorităţilor ucrainene să garanteze dreptul la educaţie în limba maternă a celor de etnie română.
Iar anul trecut, Ministerul Afacerilor Externe a negociat cu reprezentanţii minorităţii române din Ucraina textul unui acord de cooperare în domeniul educaţiei între cele două ţări, la care încă se mai lucrează.
Analistul maghiar a spus că, deşi de la dobândirea independenţei Ucrainei, în 1991, relaţia României cu Ucraina este una tensionată, după intervenţia Rusiei în Crimeea, din 2014, relaţiile dintre cele două ţări s-au îmbunătăţit, iar în prezent sunt definite de o cooperare în domeniul politicii de securitate.
„Bucureştiul pare să se fi resemnat în ceea ce priveşte dispariţia comunităţii româneşti din Ucraina. Pare să fie mai importante obţinerea, cu ajutorul SUA, a statutului de „lider al securităţii regionale” şi unirea cu Republica Moldova”, a spus Barabás.
Potrivit acestuia, măturarea sub preş a problemelor dintre cele două ţări poate fi explicată prin faptul că atât autorităţile de la Bucureşti, cât şi cele de la Kiev sunt îngrijorate din cauza influenţei Rusiei.
„Din cauza problemelor nediscutate din relaţiile bilaterale şi a atitudinii naţionaliste rigide care se regăseşte de ambele părţi, nu este de aşteptat ca în relaţiile dintre Ucraina şi România să existe vreun progres, însă, în acelaşi timp, datorită politicii de securitate, nu este probabil nici un regres”, a adăugat János T. Barabás.

Romanian Global News așteaptă cu interes punctul de vedere al Ministerului Afacerilor Externe și al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni(DRP) legat de declarațiile analistului maghiar. DRP a “omis” în mod foarte grav în 2021 să dea bursele promise elevilor care învață în limba română din Ucraina. Este una din faptele care vin în sprijinul afirmațiilor lui János T. Barabás.