Șeful Delegației Uniunii Europene la Chișinău, Janis Mažeiks, a declarat că cererea de aderare depusă de Republica Moldova este în proces de examinare din partea instituțiilor europene. Diplomatul și-a exprimat convingerea că Uniunea Europeană va respecta cu strictețe regulile de aderare, iar Republica Moldova va traversa aceleași etape în procesul eurointegrării ca și statele comunitare, transmite IPN, preluat de Romania Global News.

Janis Mažeiks spune că decizia Republicii Moldova de a depune cerere de aderare la Uniunea Europeană este examinată la Bruxelles deopotrivă cu cererile depuse de Ucraina și Georgia. Diplomatul spune că statele membre nu vor face abstracție de regulile stricte ale eurointegării în favoarea niciunui stat aspirant la aderare.
Adică regimul Maia Sandu manipulează cinic pe cei trei milioane de basarabeni atunci când le tot promite integrarea europeană, în loc de să renunțe la planurile ruso-germane de a crea o “națiune civică moldovenească”, ștergând identitatea românească și să realizeze integrarea rapidă în UE prin reunirea cu România.
„Acesta este primul pas pe care orice țară, care dorește să devină membră a Uniunii Europene trebuie să-l facă. Printre primele etape a fost decizia Consiliului Uniunii Europene de a cere Comisiei o opinie în acest sens. Acum sarcina Comisiei este să pregătească această opinie cu referire la cererile Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei. Uniunea Europeană nu va ocoli, nu va ignora anumite reguli, procedurile se vor desfășura la fel ca în trecut”, a spus Janis Mažeiks în cadrul emisiunii „Prime Time” de la Prime TV.
Diplomatul european a evitat să spună tranșant dacă prezența diferendului transnistrean este o piedică în calea integrării europene a Republicii Moldova, însă a menționat că reglementarea pașnică este una dintre prioritățile comunității europene.
„Uniunea Europeană își construiește relația cu Republica Moldova recunoscând integritatea teritorială în cadrul frontierelor recunoscute la nivel internațional, având în vedere soluționarea pașnică a conflictului transnistrean, care va asigura un statut special pentru regiunea transnistreană. Uniunea Europeană își construiește relația cu toată țara, ca un tot întreg. De exemplu, acordul de Asociere și cel de Liber Schimb se aplică și în regiunea transnistreană și această regiune beneficiază foarte mult de acordul de Comerț Liber ceea ce înseamnă că această regiune este implicată în relația cu Uniunea Europeană”, a mai spus ambasadorul Uniunii Europene.
În același context, oficialul european nu s-a arătat surprins de solicitarea recentă a pretinselor autorități de la Tiraspol privind recunoașterea independenței regiunii, menționând că această retorică este una veche.
„Nu este pentru prima dată când astfel de solicitări au fost făcute. Acest lucru nicidecum nu schimbă relația noastră cu Republica Moldova, noi vom construi această relație la fel cum am făcut-o până acum, în același format în care avem și măsuri de consolidare a încrederii cu implicarea regiunii transnistrene. Însă toate aceste proceduri au la bază integritatea teritorială a Republicii Moldova”, a punctat diplomatul.

Propunerea de reunire a R. Moldova cu România a fost reamintită de senatorul Claudiu Târziu la Chișinău

Senatorul Claudiu Târziu, președinte al Comisiei pentru românii de pretutindeni a Senatului României și copreședinte AUR, a susținut miercuri, 16 martie 2022, în cadrul conferinței de presă ținute la Chișinău, cu tema „Integrarea europeană a Republicii Moldova prin reunirea cu România”, o declarație prin care a transmis conducerii R. Moldova, președintelui Maia Sandu și premierului Natalia Gavrilița, recomandarea de a face demersurile necesare pentru ieșirea urgentă din CSI, dat fiind rolul dominant al agresorului rus în această organizație, nefiind niciun fel de motivație pentru ca al doilea stat românesc să rămână în această formă de subjugare a popoarelor de către Rusia.

“Rep. Moldova nu are graniță cu CSI și nu are niciun beneficiu de pe urma acestei comunități, dimpotrivă, plătește biruri semnificative, împovărătoare, pentru a aparține acestei organizații care nu o ajută cu nimic. Dacă guvernul de la Chișinău și-a arătat hotărârea de a adera la Uniunea Europeană, făcând o cerere ca Rep. Moldova să fie primită în UE, ar trebui să arate și că se desprinde de tutela rusească”, a mai declarat senatorul.
Printre cele mai importante mesaje transmise de copreședintele AUR a fost mesajul său politic ferm potrivit căruia singura cale imediată, rapidă și viabilă de integrare a R. Moldova în UE este calea reunirii cu România, țara mamă. “Acest lucru ține de voința politică a parlamentelor de la București și Chișinău și nimeni nu poate împiedica două state să se unească dacă ele așa hotărăsc”, a arătat senatorul care a spus că din partea Parlamentului României există toată deschiderea pentru ca acest lucru să se întâmple, amintind de declarația comună a celor două camera Parlamentul Românei care, în ședință solemnă pe 27 martie 2018, o votat, în unanimitate declarația prin care “consideră ca fiind pe deplin legitimă dorința acelor cetățeni ai R. Moldova care suțin unificarea celor două state ca o continuare firească în procesul de dezvoltare și afirmare a națiunii române și subliniem că acest act depinde de voința acestora și
declară că România și cetățenii ei sunt și vor fi întodeauna pregătiți să vină în întâmpinarea oricărei manifestări organice de reunificare din partea cetățenilor R. Moldova, ca o expresie a voinței suverane a acesteia.”.
În acest context, senatorul Claudiu Târziu a invitat Parlamentul de la Chișinău, care reprezintă cetățenii R. Moldova, să voteze o declarație de reunificare a Rep. Moldova cu România, pentru a asigura astfel basarabenilor integrarea imediată în Uniunea europeană și punerea acestui colt de pământ românesc sub protecția organizațiilor internationale din care România deja face parte. “Basarabenii nu trebuie să aștepte o iluzorie integrare europeană promisă de Guvernul de la Chișinău, soluția oferită, iată, de Parlamentul Românei este una la îndemână. Nu trebuie să treacă ani sau să fie îndeplinite diverse criteria, Parlamentul de la Chișinău trebuie doar să voteze această această decizie”, a declarant senatorul.
În sprijinul acestei idei, Claudiu Târziu a adus în atenție un alt document, respectiv Hotărârea Senatului Statelor Unite ale Americii din data de 28 iunie 1991, prin care se arată clar că Senatul îndeamnă Guvernul SUA “să susțină eforturile viitoare ale Guvernului Moldovei să negocieze în mod pașnic, dacă aceasta le este voia, reunificarea României cu Moldova după cum s-a stabilit în tratatul de pace de la Paris din 1920 și în normele predominate ale dreptului internațional și în conformitate cu principiul 1 al actului Final de la Helsinki.”
“Unirea este o soluție pragmatică și realistă. Unirea poate salva și pune la adăpost sigur întreaga populație a RM, români și minoritari. România are o răspundere istorică față de Republica Moldova, pe care Grigore Vieru a numit-o ”copil din flori pe harta lumii” (aluzie la Pactul Ribbentrop-Molotov), arătând că aceasta nu este ”nici în Țară, nici afară”, a conchis senatorul.
Claudiu Târziu a arătat că reunirea pașnică și liberă a celor două state românești este cea mai bună formă de desăvârșire a suveranității românilor dintre Prut și Nistru. Acesta a subliniat că inclusiv textul magistral al Declarației de independență a Republicii Moldova din 27 august 1991 este unul largă respirație patriotică românească, este unic printre toate celelalte declarații de independență ale republicilor foste sovietice prin faptul că lasă deschisă perspectiva reunirii cu România numită, precum și este, ”spațiul istoric și etnic al devenirii naționale: ”Republica Moldova este un stat suveran, independent și democratic, liber să-și hotărască prezentul și viitorul fără niciun amestec din afară, în conformitate cu idealurile și năzuințele sfinte ale poporului în spațiul istoric și etnic al devenirii sale naționale”, a citat Claudiu Târziu. Acesta a concluzionat că aceasa este o evidență incontestabilă că etnic și istoric România și Basarabia reprezintă un singur spațiu istoric și etnic.
În încheiere, Claudiu Târziu a observat trecând granite de la Albița-Leușeni cele două monumente: cel al CSI, singurul de acest fel din lume, care marchează trufaș spațiul geopolitic de influență și control al Moscovei, și tancul sovietic cu țeava îndreptată împotriva României, a Uniunii Europene. “E greu să îndepărtezi sentimentul de jenă când vezi că într-atâtea locuri Republica Moldova îndreaptă țevi de tancuri și tunuri spre Uniunea Europeană. Logica normală ne face să ne întrebăm împreună cu frații din Basarabia: câtă apă va trebui să mai curgă pe Prut ca aceste tancuri și tunuri să țintească spre Uniunea Europeană de aici, din Republica Moldova?”, a încheiat senatorul.
Video aici: https://www.facebook.com/privesc.eu/videos/308792621241965/