România pare să se fi retras complet din jocurile geopolitice, unde nu mai exprimă de multă vreme poziții proprii, lucru remarcat de tot mai mulți observatori interni și externi. Dincolo de participări sterile la varii organisme europene ori internaționale și de discursuri plate, liderii de la București nu mai sunt capabili să ofere nimic, anexați total la alte cancelarii, scrie Bogdan Tiberiu Iacob pe https://inpolitics.ro, preluat de Romanian Global News.

O dovadă o reprezintă poziția României față de eforturile chineze de împăcare cu UE. Care poziție înseamnă de fapt absență totală din peisaj.Guvernul de la Beijing, conștient că războiul din Ucraina creează mari probleme Chinei, prin asocierea cu Rusia, încearcă de cîteva săptămîni să îndrepte lucrurile. Fosta ambasadoare a Chinei la București, Huo Yuzhen, reprezentant special al MAE chinez pentru cooperarea dintre China și țările din Europa Centrală și de Est, a efectuat în aprilie-mai un turneu european în Cehia, Moldova, Slovacia, Ungaria, Croația, Slovenia, Estonia, Letonia și Polonia.

Huo Yuzhen s-a întâlnit cu oficiali guvernamentali și diplomați, deputați și politicieni etc, discutînd modalități de apropiere în China și Europa.Din lunga listă de țări est-europene, ați remarcat, lipsește România. Iohannis și Aurescu au avut treburi mai importante. Faptul că Yuhzen a fost ani de zile ambasador în România ar fi ajutat mult la discuțiile diplomatice.
Ulterior turneului efectuat de Yuhzen, China a trimis o nouă delegație în Europa, zilele trecute, condusă de Wu Hongbo, reprezentant special al Beijingului, care include vizite în Belgia, România, Franța, Cehia, Ungaria, Germania, Cipru și Italia.
La Bruxelles, Hongbo a fost primit de reprezentanți ai Consiliului European și ai Comisiei Europene, și s-a văzut și cu directorul general pentru afaceri bilaterale al Serviciului public federal pentru afaceri externe, Jeroen Cooreman.
În Ungaria, delegația chineză de nivel înalt a fost primită la Ministerul de Externe, pentru convorbiri cu secretarul de stat pentru politica de securitate, Péter Sztáray (foto).
În România, chinezii s-au ales cu un mare flit guvernamental: nu i-a primit nimeni.
Onoarea României a fost salvată de Fundația Europeană Titulescu, care a găzduit o întrevedere cu delegația chineză, la care a participat și noul ambasador al Chinei la București, Han Chunlin.
Care ambasador nu a fost invitat să-și prezinte scrisorile de acreditare președintelui României, așa cum se întîmplă în cazul altor state; de fapt, el a fost programat zilele trecute de către MAE să-și prezinte respectivele scrisori într-un moment cînd Bogdan Aurescu era plecat din țară la o trilaterală în Turcia, astfel că pe reprezentantul celei mai mare popor al lumii și al celei de a doua economii mondiale l-a primit un simplu secretar de stat.
Eleganță și rafinament diplomatic, ce să spunem.
Delegaţia a fost primită marți de fostul premier Adrian Năstase, preşedintele Fundaţiei Europene Titulescu, alături de diplomatul Dumitru Preda, dr.Liviu Țăranu, desemnat Director al ICR Beijing, Adina Rențea şi dr.Florian Banu, din conducerea FET.
Discuțiile s-au axat pe raporturile ruso-ucrainene şi conflictul militar actual, pe consecinţele sale asupra situaţiei internaţionale, pe relaţiile dintre China şi UE, ca și pe starea şi perspectivele relaţiilor româno-chineze.
Toate teme de maximă importanță în acest moment.
Reprezentantul Beijingului, Wu Hongbo, a marșat puternic la discuții, din informațiile noastre, pe faptul că țara sa nu are vreo alianță secretă cu Rusia întru susținerea invaziei din Ucraina și a militat pentru negocieri cît mai serioase care să ducă la încetarea conflictului.
Pe de altă parte, Hongbo a punctat că există interese ale unor forțe externe, care doresc să împingă Rusia şi China într-o confruntare.
RP Chineză, a spus el, se pronunță pentru întărirea umbrelei securităţii statelor, o securitate care să fie sustenabilă. Dar, pentru construirea unui astfel sistem de încredere e nevoie de răbdare şi consecvență; dorim să întrerupem cursul periculos existent în prezent, a mai spus reprezentatul Chinei.
Presa internațională, relatînd despre demersurile Chinei de apropiere de UE și despre cele două delegații trimise în Europa în ultimele săptămîni, remarcă dificultatea procesului, mai ales în contextul provocat de Putin. Dar, remarcă, în egală măsură, că există disponibilitate pentru dialog din partea UE și a Chinei, ceea ce e un semn încurajator.
Desigur, asta exclude din capul locului România, țara care, după cum spuneam, a reușit în regimul Klaus Iohannis să dispară complet de pe harta politicii internaționale iar, mai nou, să ofenseze grav și gratuit o țară extrem de solidă, care ar putea avea un cuvînt greu de spus pe mapamond în deceniile care urmează.
Nu spune nimeni că România trebuia pusă pe axa București-Washington-Beijing, dar măcar o minimă deschidere spre discuții nu ar fi dăunat nimănui.