“Statul în cazul combustibililor, la fel ca şi în cazul gazelor şi energiei electrice, este cel mai mare câştigător urmare a scumpirilor. Concret, statul a câştigat suplimentar faţă de perioada similară a anului trecut (primele şase luni din anul 2022), 600 milioane euro din scumpirea benzinei şi a motorinei la pompă”, se arată într-o analiză realizată de Asociaţia Energia Inteligentă (AEI), citată de Romanian Global News.
“Firmele care vând combustibil probabil au câştigat suplimentar faţă de perioada similară a anului trecut, estimativ, a zecea parte din cât a câştigat suplimentar statul”, au susţinut autorii analizei.
În aceste condiţii, ei consideră că era normal să se iniţieze măsuri încă de la începutul anului 2022, astfel încât aceste câştiguri suplimentare faţă de anul trecut să fie împărţite consumatorului român. În situaţia în care aceşti bani suplimentari, încasaţi fără nici un efort, erau daţi consumatorilor, preţul ar fi fost în prezent la un nivel de 7,3 – 7,4 lei/l.
“Măsurile care se impun sunt: diminuarea TVA şi acciza la combustibili, de a limita marjele comerciale la furnizori, de a întreprinde o puternică campanie de diplomaţie energetică pentru accesarea noilor surse şi rute de transport ţiţei, de a dezvolta un Plan pentru situaţii de urgenţă pentru consumatorii protejaţi. Alternativa populistă de plafonare a preţului echivalează cu instalarea în câteva luni a penuriei combustibililor în România”, mai arată specialiştii AEI.
Din păcate, lucrurile nu se vor opri aici. Previziunile AEI arată că în viitorul apropiat preţul benzinei şi al motorinei va creşte cel puţin până la nivelul cotaţiilor pentru aceste produse, respectiv peste 11 lei/l la motorină şi peste 10 lei/l la benzină.
Riscurile care vor influenţa securitatea aprovizionării cu combustibil a României, dar şi nivelul preţurilor din România sunt: sancţiunile adoptate de UE asupra Rusiei (din toamnă Bulgaria şi Ungaria vor putea vinde produsul doar la nivel naţional), determinând ca România să rămână fără o parte din produsele petroliere care proveneau din aceste ţări, iar ce vine din altă parte este mai scump; dependenţa României de 78% importurile de ţiţei şi produse petroliere (mare parte din Federaţia Rusă) creează un risc mare atât asupra securităţii aprovizionării României, dar şi o volatilitate mare a preţului la orice incident internaţional în zona ţiţeiului.
Totodată, rutele de aprovizionare cu ţiţei alternative la CPC (un terminal aflat pe teritoriul Rusiei) sunt foarte limitate şi cu impact mare în preţ (Georgia, Turcia, Bazinul Mediteranean), dar care probabil vor ajunge în viitor să fie accesate şi se vor reflecta în creşteri de preţ pentru benzină şi motorină.
Creşterea preţului la asigurările navelor din Marea Neagră se va menţine şi în viitor urmare a războiului din zonă şi a minelor în derivă din Marea Neagră; în contextul efectelor cauzate de războiului din Ucraina există şi preocupări tot mai mari cu privire la posibilele eşecuri de livrare a ţiţeiului în portul Constanţa.
În plus, oprirea neprogramată a două mari rafinării din Europa va determina creşterea cererii de produse petroliere din zonele adiacente şi implicit o creştere a preţului benzinei şi motorinei,
Ucraina este dispusă să preia toate cantităţile excedente din piaţă la preţ mult peste piaţa din zonă, fapt ce va crea un alt factor de creştere a preţului benzinei şi motorinei.