La Chișinău a avut loc ședința comună a Comisiilor Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial din R. Moldova și România, organizată în cadrul Agendei Zilelor Europene ale Patrimoniului – 2022, evenimentul fiind organizat de Ministerele Culturii din R. Moldova și România, transmite Romanian Global News.

Prezenți la deschiderea ședinței, Miniștrii Culturii de pe cele două maluri de Prut, Lucian Romașcanu și Sergiu Prodan au salutat forul, mai ales în contextul faptului că dosarul Arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală la românii de pe cele două maluri este deja într-o fază avansată de evaluare.
În context, ministrul Prodan a declarat: „Mă bucur că după o pauza de câțiva ani, astăzi are loc această reuniune între cei mai buni experți în domeniul patrimoniului cultural imaterial din ambele state. Este pentru prima dată când ședința comună are loc la Chișinău și participă deopotrivă membrii Comisiilor, dar și specialiștii din cadrul ambelor Ministere ale Culturii. Este dovada voinței politice fără precedent și de suflet de a ne uni eforturile pentru a păstra și a pune în valoare mărturiile trecutului, care este unul comun și ne definește ca neam în ființa căruia bate aceeași inimă, în pofida Prutului, care ne desparte.”
Importanța reuniunii este conferită și de faptul că România și R. Moldova au înscris în Lista Reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural imaterial trei elemente deja: Colindatul de ceată bărbăteasca (2013),Tehnici tradiționale de realizare a scoarțelor în România și Republica Moldova (2016) și Practici culturale asociate zilei de 1 Martie (Mărțișorul) (2017), iar dosarul comun Arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România și Republica Moldova este pe agenda celei de-a 17-a reuniuni a Comitetului Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, UNESCO, care se va desfășura la Rabat, Maroc în perioada 28 noiembrie – 04 decembrie.
Și ministrul Romașcanu a ținut să mulțumească membrilor grupurilor naționale care au lucrat ani de zile la elaborarea dosarelor, care au cercetat și documentat fiecare element, care au lucrat împreună cu comunitățile locale astfel încât să fie asigurată viabilitatea patrimoniului cultural imaterial în localitățile de țară, apreciind că din cele 7 elemente ale patrimoniului românesc pe Lista UNESCO, 3 sunt comune cu Republica Moldova. Ministrul a mai specificat că se impune „asortarea discursurilor politice pe marginea acestui subiect cu o finanțare a proiectelor ce țin de salvgardarea patrimoniului, pe măsură”
Președinții Comisiilor Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial din România România și Republica Moldova, Gabriela Nedelcu-Păsărin și Petru Vicol, au menționat în discursurile lor necesitatea de valorificare a patrimoniu comun, care trebuie aduse la cunoștința publicului, dar și a comunității internaționale, prin toate mijloacele de comunicare posibile. Urmare a obținerii statutului de țară candidat la Uniunea Europeană, Republica Moldova este mai aproape de România în ceea ce privește dezvoltarea unui cadru legal conform rigorilor europene, dar și ne oferă mai multe oportunități de a colabora pe diferite domenii.
În cadrul ședinței urmează să mai fie abordate subiecte privind progresele înregistrate de către ambele state în implementarea Convenției UNESCO din 2003 privind salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, aspecte ale cadrului legal în domeniu, strategiile naționale în domeniu, vor fi stabilite acțiuni comune de promovare a elementelor incluse în Lista Reprezentativă UNESCO și vor fi identificate alte elemente de patrimoniu național, ce ar putea fi înaintate în comun pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO, scrie https://deschide.md.
În seara de 14 septembrie a vut loc la IP Centrul de Cultură și Artă „Ginta Latină” vernisajul „O istorie comună, un patrimoniu comun: Arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală în Republica Moldova și România.” În cadrul acestuia, au fost expuse costume tradiționale românești din colecțiile Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală din Republica Moldova și ale Muzeului Național al Țăranului Român din România. Evenimentul a culminat cu un program artistic susținut de Orchestra Simfonică a Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici”.