Proteste masive anti-război în Israel pe fondul intensificării conflictului cu Iranul
Cred că suntem din nou în situația de a fi păcăliți pentru a nu știu cîta oară. În ciuda solidarității românești, exprimată în aproape toate împrejurările de după invazia rusă, Ucraina fumează altceva decît promite, scrie directorul www.cotidianul.ro, jurnalistul Cornel Nistorescu, preluat de Romanian Global News.
Cînd a fost la București, președintele Ucrainei, deja celebrul actor politic Volodimir Zelensky, a promis că va începe discuții pentru inițierea măsurilor necesare protejării minorității române din Ucraina. România a făcut eforturi enorme (mulți consideră că exagerate) pentru susținerea Ucrainei, mai ales în domeniul valurilor de emigranți dar și a aprovizionării cu toate cele necesare (?) și află acum că minoritatea românească este aproape la fel de ignorată în drepturile sale. Comunicatul transmis de Ministerul de Externe al României nu este prea plăcut pentru conducerea de la Kiev. Dar nici îngrijorător. Consecințele sunt modeste sau inexistente. România este obligată să urmeze calea americano-europeană de sprijinire a Ucrainei. Doar nu vor fi stopate ajutoarele (măcar cele românești) la apariția acestui comunicat.
„Ministerul Afacerilor Externe consideră regretabil faptul că legea a fost adoptată în absența unei noi consultări a Comisiei de la Veneția a cărei opinie ar fi contribuit în mod cert la asigurarea unui text cuprinzător și clar din perspectiva standardelor juridice europene în materie, inclusiv prin verificarea modului în care recomandările sale anterioare sunt reflectate în textul normativ. De asemenea, este regretabil faptul că legea a fost adoptată în absența unei consultări adecvate a reprezentanților comunității române din Ucraina, așa cum a solicitat partea română” (din Comunicatul MAE)
Sună pompos și grav faptul că MAE consideră regretabilă procedura prin care a fost adoptată noua lege, fără consultarea Comisiei de la Veneția și fără un dialog temeinic cu reprezentanții minorităților. Dar valoarea protestului este simbolică. Adică zero. Noi nu avem nici oameni și nici mecanisme care să impună condiții Ucrainei. N-avem nici oameni care să le explice americano-europenilor că drepturile minorităților din această țară se află la baza acestui conflict întins peste decenii. Și nici aceștia nu sunt gata să blocheze sprijinul acordat Ucrainei pentru protecția minorităților cînd în joc se află și o enormă minoritate rusă. În cazul acesta, nu este vorba doar despre minoritatea românească, ci și de minoritățile rusă, maghiară, poloneză, ruteană, tătară, lituaniană etc. Autoritățile ucrainene mai vechi sau mai noi socot că limitarea drepturilor de limbă și cultură ale minorităților are drept efect un status quo în vitalitatea și propensiunea limbii și a culturii ruse în zonele estice ale Ucrainei. Asta în primul rînd. Și pe această bază, la o creștere continua a unității și solidității Ucrainei. Ceea ce este fals.
Atitudinea Ucrainei trădată de noua lege a Educației este un semn prost și pentru noi și pentru aliații noștri. Actorul prezident Volodimir Zelensky insistă într-un soi de trilogie fără sfîrșit. Dar o face din ce în ce mai mult cu mijloacele altora și cu suferințele compatrioților săi. Inclusiv ale minorităților cuprinse între granițele Ucrainei.