Activitatea de aproape o jumătate de secol a prof. Ioan Lăcătușu, pusă în slujba românilor aflați în minoritate în Harghita și Covasna și a conviețuirii interetnice între români și maghiari, a fost recunoscută de către cel mai înalt for științific, Academia Română, transmite Romanian Global News.
Cu resurse nefiresc de limitate, datorate infirmității sentimentului național la nivelul guvernelor și a obtuzității birocratice, deosebit de marcate în timpul guvernărilor din ultimii ani, „de dreapta” (?!), prof. Ioan Lăcătușu și echipa sa au reușit rara performanță de arăta că românii din inima României nu sunt uitați, prin zecile de lucrări în care au scos în evidență prezența multiseculară a românilor ca întemeietori de țară, deznaționalizarea sistematică a acestora, aspectul viu al comunității lor astăzi, toate acestea în condițiile odioasei lor discriminări pe criterii etnice. Împreună cu colaboratorii săi și cu oameni de bine, profesorul s-a ocupat îndeaproape de restabilirea infrastructurii simbolice românești în Harghita-Covasna, înființând muzee, centre de cercetare, amplasând statui etc. Factor de echilibru și de dialog, prof. Ioan Lăcătușu este o personalitate-instituție pe care, iată, în sfârșit, societatea românească o recunoaște, iar cei care se consideră inamici, o respectă și de care se tem. Profesorul Lăcătușu și echipa sa sunt, totodată, principalul organizator a câtorva manifestări de mare putere spirituală, care au atins deja sfertul de secol, între care amintim „Zilele Andrei Șaguna”, „Universitatea de vară Izvoru Mureșului”.

Miercuri, 7 decembrie 2022, a avut loc ședința solemnă a Academiei Române în care au fost decernate premiile pentru cele mai valoroase creații științifice și artistice realizate în anul 2020.
Ceremonia prezidată de Domnul Acad. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, a început cu acordarea unei diplome „Meritul Academic” și patru diplome „Distincţia Culturală”.
În rândul laureaților se află și dr. Ioan Lăcătușu, de la Centrul European de Studii Covasna-Harghita, și Erich-Mihail Broanăr, de la Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”.
Această răsplată morală a fost acordată celor doi cercetători din Sfântu Gheorghe pentru „valorificarea patrimoniului cultural al românilor din Arcul Carpatic”.
Ea vine să onoreze activitatea rodnică și performantă desfășurată de cele două instituții pentru făurirea patrimoniului cultural documentar referitor la istoria românilor din Arcul Carpatic și valorificarea editorială a acestuia prin editarea și introducerea în circuitul public a unor volume de referință pentru cunoașterea realităților complexe din sud-estul Transilvaniei în istorie și contemporaneitate.
Prin munca celor doi premianți și a colegilor lor s-a reușit constituirea unui bogat fond de carte veche și rară bisericească, o arhivă valoroasă care cuprinde documente din secolele XVII-XXI referitoare la românitatea din zonă, cu suișurile și coborâșurile sale, cu performanțele deosebite realizate dar și cu pierderile irecuperabile.
Cu resurse umane și financiare reduse, cele două instituții, beneficiind de o superbă solidaritate a specialiștilor din țară, au redat istoriei locale, regionale și naționale principalele contribuții ale românilor din această parte de țară la formarea patrimoniului național și cultural românesc.
Dintre proiectele realizate în ultimii ani, cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului, menționăm: „Promovarea identității spirituale românești prin restaurarea și conservarea patrimoniului ecleziastic ortodox”, „Promovarea identității culturale românești din sud-estul Transilvaniei prin lucrări reprezentative”, „Recuperarea și punerea în circuitul public a documentelor referitoare la istoria, cultura și spiritualitatea românilor din județele Covasna și Harghita”, „Promovarea Limbii Române în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş prin Susţinerea Presei Scrise și On-line Româneşti din Regiune”, realizarea bibliotecii virtuale „Eurocarpatica” (https://eurocarpatica.ro/) și organizarea cu regularitate a manifestărilor cultural-știinșifice.
Deși nu este prima dată când cei doi cercetători au participat la manifestările organizate de către Academia Română, amintim din rândul acestora: conferințele referitoare la starea comunității românești din județele Covasna și Harghita la 100 de ani de la Marea Unire, prezentarea volumului Repere identitare românești din județele Covasna și Harghita (volum propus pentru a primi Premiul Academiei Române) și vizionarea filmului documentar Comunități românești din județul Covasna.
Activitatea domniilor lor rămâne în istorie și este model de urmat pentru tinerii care înțeleg că drumul către propria personalitate trece prin slujirea neamului românesc.