Deputatul AUR, Boris VOLOSATÎI, vicepreședinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării din Camera Deputaților îl interpelează pe ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, într-o problemă pe care MAE și România oficială a pus batista pe țambal încă din 1948, transmite Romanian Global News.

Bogdan Aurescu este întrebat care au fost demersurile, intervențiile și acțiunile statului român pentru recunoașterea și respectarea drepturilor persoanelor aparținând minorității aromâne înrudite din Republica Elenă.

Stimate domnule ministru,

Aromânii autohtoni din Grecia, Albania, Bulgaria și Macedonia de Nord fac parte din românitatea balcanică și, în accepție europeană, reprezintă minorități înrudite cu țara noastră. Ei sunt recunoscuți oficial în Republica Macedonia de Nord, cu apelativul de Vlahi (exonim), precum și în Republica Albania, cu numele propriu de Aromâni.
Statul român le-a acordat confraților aromâni, în ultimele două secole, un important sprijin cultural, inclusiv pe plan educațional și spiritual-ecleziastic. Prima școală românească din Balcani, sprijinită financiar de către Țara Românească, a fost înființată, în anul 1838, la Serres, în actualul cuprins al Republicii Elene.
Ulterior, Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei, devenită Regatul României, au sprijinit financiar înființarea și funcționarea de școli și biserici românești pentru românii/aromânii din Peninsula Balcanică, în peste 100 de localități aflate astăzi în cuprinsul Greciei, Albaniei, Bulgariei și Macedoniei de Nord.
România și Ministerul său al Afacerilor Externe au înregistrat un succes diplomatic de răsunet prin obținerea recunoașterii oficiale, la 10 mai 1905, a minorității române (aromâni și meglenoromâni) din cuprinsul fostului Imperiu Otoman.
Asistența culturală acordată aromânilor (și meglenoromânilor) din Balcani, inițiată în 1838, a continuat până în 1948. După hiatusul comunist (1948-1989), această asistență a fost reluată, fără a atinge vreodată nivelul și amploarea de dinainte de 1948.
Situația aromânilor din Balcani a făcut obiectul preocupărilor Adunării Parlamentare a Consiliului Europei care, în iunie 1997, a adoptat ”Recomandarea nr. 1333 (1997) privind limba și cultura aromână”.
Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rugăm respectuos să ne transmiteți:

1. Ce demersuri, intervenții și acțiuni, în ce cadru, la ce nivel și când anume, au întreprins Ministerul Afacerilor Externe al României și alte instituții sau autorități române cu atribuții în domeniu în vederea recunoașterii, garantării și respectării drepturilor culturale ale persoanelor aparținând minorității aromâne din Republica Elenă și care a fost eficiența practică a acestor demersuri, intervenții și acțiuni în perioada 1990-2022.
   Orice alte informații tangente cu acest subiect sunt binevenite.

Vă rugăm să transmiteți răspunsul dumneavoastră în scris.

Romanian Global News precizează că după estimările asociațiilor aromâne din Grecia, pe teritoriul Greciei trăiesc ca populație autohtonă cel puțin doua milioane de români/aromâni, nerecunoscuți ca minoritate națională și carora statul grec nu le acordă niciun drept de păstrare a identității naționale.