Proteste masive anti-război în Israel pe fondul intensificării conflictului cu Iranul
Mă întreabă pământenii mei, buni români din Basarabia Istorică, de ce până acum nu am deschis un centru cultural românesc în raionul sau orașul Ismail, în contextul în care în Casa de Cultură din Satu Nou / Novosilske recent și-a început activitatea “Centrul Cultural Moldovenesc” înființat și finanțat de Consiliul Regional Odesa (link: https://reni-odessa.od.ua/ru/v-renijskoj-gromade-otkrylsja-oblastnoj-centr-moldavskoj-kultury.html ), scrie Anatol Popescu pe facebook, preluat de Romanian Global News.
Personal consider astfel de acțiuni ale autorităților ucrainene drept dovadă clară de românofobie și de promovare a moldovenismului de tip sovietic, azi unul filorus cu rădăcinile la Tiraspolul separatist al Republicii Moldova. Autoritățile române ar trebui să se sesizeze din oficiu, cu această ocazie, și să-și actualizeze discursul în dialog cu omologii ucraineni.
Prima solicitare de înființare a unui centru cultural românesc către guvernatorul regiunii Odesa Vasilii Țușko am semnat-o în 2005, alături de colegii mei, toți fiind conducători ai Ansamblului Folcloric #DorBasarabean pe atunci.
După un scandal major, și indicații directe de a nu permite nici măcar abordarea acestui subiect și amenințări cu desființarea ansamblului-fanion al românilor din Sudul Basarabiei am decis să constituim Asociația “Basarabia” a Românilor din regiunea Odesa. În continuare, din 2006, alături de alte asociații românești din Ucraina nu am ezitat să solicităm centru cultural românesc la Ismail.
În decembrie 2016 România, prin Ministerul Afacerilor Externe, a finanțat dotarea unei săli de conferințe în incinta Universității Umaniste de Stat din Ismail, cu titlul pompos “Centru de Informare al României”, administrat de oamenii Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) din cadrul universității, deși înțelegerea inițială cu guvernatorul Miheil #Saakashvili din ianuarie 2016 prevedea deschiderea la Ismail a unui veritabil Centru Cultural Românesc!;
În februarie 2023 aflăm că oficialii de la Odesa “ne-au fericit” cu acest centru cultural “moldovenesc” menționat mai sus, înființat fără nicio problemă la solicitarea Asociației “Izvor” a Moldovenilor din (fostul deja raion) Reni, asociație condusă de un ofițer de miliție pensionat, acesta fiind originar din Republica Moldova, prieten și discipol de-al securistului Fetescu, căpetenie a tuturor moldoveniștilor securiști din Ucraina…
P.S. Recent am mai abordat odată subiectul centrului cultural românesc, la punctul 4 din Memoriul Asociației “Basarabia” către ministrul #BogdanAurescu din 17.02.2023.
Memoriu
În contextul consultărilor inițiate de Ministerul Afacerilor Externe al Guvernului României cu mediul asociativ românesc din Ucraina în ce privește impactul noii legislații a statului ucrainean în domeniul respectării și protecției drepturilor persoanelor aparținând minorității naționale românești din Ucraina, în data de 17 februarie 2023 Asociația Național-Culturală ”Basarabia” a Românilor din regiunea Odesa, a înaintat MAE un Memoriu cuprinzând 7 puncte de importanță majoră pentru comunitatea istorică românească din Sudul Basarabiei (regiunea Odesa, Ucraina).
Astfel, reieșind din textul documentului transmis ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu, Asociația ”Basarabia” raliază în totalitate la Punctul de vedere al Consiliului Național al Românilor din Ucraina privind Legea minorităților naționale (comunităților) din Ucraina, transmis de reprezentanții CNRU delegației MAE cu ocazia consultărilor cu mediul asociativ românesc din Ucraina.
Adăugător, printre principalele acțiuni, pe care statului român le poate demara în sprijinul comunității istorice românești din Sudul Basarabiei în Memoriu au fost evidențiate:
- Solicitarea de urgență din partea MAE a opiniilor reprezentanților mediului asociativ românesc din Ucraina, în ce privește noul proiect de Protocol bilateral româno-ucrainean în domeniul educației, document ce urmează a fi semnat de cele două ministere ale educației din România și Ucraina în perioada următoare. Ne interesează care este poziția părții române în ce privește accesul la educație în limba maternă pentru etnicii români din Ucraina, precum și referitor la sprijinul efectiv al României pentru școlarizarea ulterioară, pe teritoriul statului român, a acestor tineri.
În prezent cunoaștem doar, că negocierile bilaterale, care durează mai bine de 12 ani au loc cu ușile închise, iar soarta miilor de cetățeni ucraineni de naționalitate română, elevi și părinți, studenți și cadre didactice din Ucraina va depinde de prevederile noului protocol bilateral în domeniul educației, document în care riscă să se strecoare prevederi sau lacune, care să vină în detrimentul drepturilor și intereselor naționale ale românilor din Ucraina. Având în vedere precedentele notorii în acest sens, insistăm asupra acestor consultări;
- Inițierea de către autoritățile române – Guvernul României sau Parlamentul României, a procedurii de reînființare a Institutului ”Eudoxiu Hurmuzachi” pentru Românii de Pretutindeni și demararea de urgență a procedurilor de instituționalizare, sub auspiciile noului IEH și a Ministerului Educației a unui an pregătitor obligatoriu pentru tinerii etnici români din Ucraina, veniți la studii universitare în România, începând cu anul universitar 2023-2024. Urmarea obligatorie a cursurilor anului pregătitor pentru categoria în cauză de cetățeni se impune în contextul actual al războiului din Ucraina cauzat de invazia Federației Ruse din 2022, precum și a perioadei anterioare războiului, a pandemiei SarCov2 din 2020-2022, procesul educațional din statul ucrainean fiind puternic afectat de imposibilitatea frecventării fizice sau online a orelor de către elevi. Indiferent dacă sunt înscriși în clase cu predare în limba română sau ucraineană, actuala generație de elevi români din Ucraina are mari carențe educaționale – lipsă de cunoștințe elementare de cultură și civilizație românească, de istorie a românilor, geografia României, științe exacte și ale discipline, la care se adaugă diferența majoră între curricula școlară românească (12 clase) și cea ucraineană (11 clase), la toate materiile. Din relatările actualilor studenți la universitățile din România și a părinților acestora, constatăm că tendința abandonului studiilor universitare începute, din cauza greutăților de acomodare la sistemul de învățământ universitar românesc în rândurile tinerilor originari din regiunea Odesa este în creștere. Această situație se va agrava pe măsură ce se va diminua drastic numărul de ore școlare cu predare în limba română, în perspectiva imediată de implementare a noii legislații ucrainene în domeniul educației școlare chiar de la 1 septembrie 2023.
Astfel, statul român riscă să demareze și să achite inutil locurile de studii universitare (nefinalizate) pentru tinerii români din Ucraina, iar instituționalizarea centralizată a frecventării obligatorii a unui an pregătitor preuniversitar, pe modelul celui de la fostul campus al IEH de la Crevedia, județul Dâmbovița (1998-2008), ar fi de un real ajutor pentru acești tineri, care au ales să-și continue studiile și formarea profesională în patria lor istorică. Un astfel de campus universitar specializat pentru românii din Ucraina (sau și din alte state din vecinătatea României și Balcani) ar putea fi găzduit în prezent și de alte centre universitare din Țară (în lipsa fostului campus universitar din Crevedia). Prestația actualelor departamente de an pregătitor la diverse universități din România lasă de dorit, în majoritatea cazurilor, acestea ocupându-se preponderent de cursuri de limbă română pentru alolingvi, limitându-se la acestea, fără a acoperi decalajul curricular existent, menționat mai sus.
Tot aici dorim să vă reamintim că Asociația ”Basarabia” a protestat, alături de zeci de organizații ale românilor din vecinătatea României, la decizia Guvernului României de a desființa Ministerul pentru Românii de Pretutindeni și respectiv Institutul ”Eudoxiu Hurmuzachi” pentru Românii de Pretutindeni din decembrie 2019, și suntem și azi de părerea că acestea trebuie să fie reînființate și puse la dispoziția milioanelor de români din străinătate;
- Demararea și urgentarea demersurilor Guvernului României, prin Ministerul Afacerilor Externe în ce privește înființarea unui Birou consular la Ismail, parte integrantă a Consulatului General al României la Odesa, în spiritul planului MAE de înființare sau operaționalizare a consulatelor României pentru perioada 2021-2025, propunere acceptată inclusiv la solicitarea expresă a Asociației ”Basarabia” a Românilor din regiunea Odesa și a altor asociații românești din regiune din 10.09.2020. Considerăm că nu ar fi lipsită de sens mutarea în totalitate la Ismail a Consulatului General al României de la Odesa, evacuat de mai bine de un an de zile tocmai la București, din considerente de siguranță, mai ales în contextul pericolelor geopolitice actuale, care vizează inclusiv prezența Consulatului General al României la sute de kilometri de comunitatea istorică românească din Sudul Basarabiei, și totodată în apropierea imediată a regiunilor ocupate armat de Federația Rusă din sudul Ucrainei, inclusiv Crimeea, și mai militarizată în ultimii 9 ani;
- Revizuirea și renegocierea acordului (MAE/DRP), la care s-a ajuns cu conducerea Administrației Regionale Odesa din 2016, în ce privește înființarea și deschiderea la Ismail a unui veritabil Centru Cultural Românesc, la dispoziția mediului asociativ românesc din regiune. Asociația ”Basarabia” a atenționat în repetate rânduri asupra faptului că locul acestuia nu poate fi ținut de o entitate fără personalitate juridică proprie, finanțată din banii contribuabililor români din Țară, și dat spre gestionare directă Serviciului de Securitate a Ucrainei (SBU), prin interpunerea Universității Umaniste de Stat din Ismail – anume astfel s-a procedat cu inaugurarea acelei săli de conferințe, denumită pompos ”Centrul de Informare al României” de la Ismail, și pentru care s-au cheltuit peste 40.000 de euro din bugetul statului român doar la inaugurare. Considerăm că perioada în care acesta și-a arătat puțina utilitate a trecut, iar până la momentul reluării vieții pașnice în regiunea Odesa Ministerul de Externe, alături de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, în dialog cu mediul asociativ românesc din Sudul Basarabiei trebuie să găsească soluții la această necesitate a comunității istorice românești locale, de a avea un veritabil Centru Cultural Românesc, de care nici României, nici românilor din Sudul Basarabiei să nu le fie rușine;
și alte priorități (în punctele 5, 6 și 7).
Având în vedere că Asociația ”Basarabia” a Românilor din regiunea Odesa se numără printre inițiatorii mai multor demersuri oficiale către autoritățile ucrainene, române și ale Republicii Moldova, inițiative menite să îmbunătățească situația comunității istorice românești din Sudul Basarabiei în general, care au fost adresate chiar și în mod repetat inclusiv Ministerului Afacerilor Externe al Guvernului României, ne-am adresat către ministrul Bogdan Aurescu cu rugămintea să dea curs inițiativelor și demersurilor noastre multianuale.
Nu în ultimul rând Asociația ”Basarabia” a mulțumit pentru preluarea și promovarea în spațiul public de către MAE, în ultimii ani, a repetatelor noastre solicitări de renunțare de către autoritățile ucrainene la utilizarea glotonimului ”limbă moldovenească” în mediul educațional românesc, instituțiile școlare și programa școlară din regiunea Odesa, pentru susținerea și înțelegerea importanței acestor deziderate ale noastre, în procesul continuu de rezistență identitară națională românească din Basarabia Istorică, în Ucraina post-sovietică.
Contăm pe expertiza și competența Ministerului Afacerilor Externe și a altor organe de resort în cazul obiectivelor propuse, enumerate și argumentate pe scurt în Memoriu.
26.02.2023