Consiliul Regional Cernăuți a votat marți, 16 mai, în favoarea interzicerii activității organizațiilor religioase care au legături cu Federația Rusă. Decizia respectivă a fost susținută de 40 de consilieri regionali, scrie BucPress, preluat de Romanian Global News.

Cu toate acestea, doi membri ai Consiliului Regional Cernăuți au votat împotriva interzicerii Bisericii Ortodoxe Ucrainene, care a funcționat sub autoritatea Patriarhului de la Moscova până în pragul verii lui 2022.
Este vorba despre consilierii regionali Mihai Jar și Vasile Onofrei, ambii etnici români din Ținutul Herța. Numele lor se regăsesc într-o listă publicată de colegul lor Serghii Dobrjanski, conform molbuk.ua.
Publicația Spalta scrie că Mihai Jar locuiește în satul Molnița din comuna Herța. Este antreprenor și membru al partidului politic „Platforma de Opoziție – Pentru Viață”.
Vasile Onofrei locuiește în Herța. Are studii superioare, nu este afiliat unui partid și este de profesie avocat. S-a înscris în cursa electorală pentru consiliul regional pe lista aceluiași partid.
Înainte de vot Vasile Onofrei a subliniat că biserica este separată de stat, astfel că Consiliul regional nu are competența de a decide asupra activității organizațiilor religioase.
„Sunt împotriva Patriarhiei Moscovei, dar sunt în favoarea legii… Prin urmare, propun respingerea acestei decizii, deoarece consider că este o decizie populistă”, a declarat el.

Membrii Consiliului Regional Cernăuți au votat marți, 16 mai, în favoarea interzicerii activității organizațiilor religioase care au legături cu Federația Rusă. Potrivit unui comunicat emis de Consiliu, decizia a fost susținută de cei 40 de consilieri regionali prezenți în sala de ședințe.
Conform comunicatului, „Deputații Consiliului regional Cernăuți consideră că activitatea organizațiilor religioase (asociațiilor) care au legături canonice dovedite cu țara agresoare (rusia) ca fiind interzisă pe teritoriul regiunii Cernăuți”.
Prin urmare, consilierii propun Parlamentului de la Kiev să inițieze proiecte de lege referitoare la legalitatea funcționării organizațiilor religioase care au legături dovedite cu Rusia, astfel încât acestea să fie supuse unei examinări și adoptări urgente.
Se menționează că și Administrația Regională de Stat Cernăuți a primit recomandări în acest sens. În special, administrația este îndemnată să efectueze o analiză și să ia măsuri corespunzătoare în ceea ce privește legalitatea utilizării clădirilor de cult și a proprietăților deținute de stat, care au fost transferate în proprietatea organizațiilor religioase ce au legături canonice dovedite cu Federația Rusă.
De asemenea, se menționează că hotărârea intitulată „Cu privire la asigurarea consolidării securității naționale în domeniul libertății conștiinței și activității organizațiilor religioase în regiunea Cernăuți” va fi trimisă tuturor șefilor comunităților teritoriale din regiune în scopul informării și luării în considerare în activitatea lor. Li se recomandă să încheie contracte de închiriere a bunurilor imobiliare și terenurilor cu organizațiile religioase (comunitățile) care au conexiuni canonice dovedite cu o țară agresoare și să interzică utilizarea proprietăților care aparțin comunităților teritoriale rurale, urbane și urbane mici.

Apel la revenirea parohiilor românești din Ucraina sub jurisdicția Patriarhiei Române
Câteva organizații civice din România și R. Moldova au făcut apel către preoții români din Ucraina și mitropolitul Longhin (Jar), aflat sub jurisdicția Bisericii Ortodoxe Ucrainene, derivată a Patriarhiei ruse, să treacă în jurisdicția canonică tradițională a Bisericii Ortodoxe Române.
„Facem apel către toți creștinii ortodocși români din Ucraina – mireni, clerici și ierarhi – să inițieze consultări interne în comunitățile ortodoxe românești locale din Ucraina în vederea identificării celei mai bune căi de retragere din Biserica Ortodoxă Ucraineană derivată a Patriarhiei ruse de la Moscova și de revenire în comuniunea directă a Bisericii mame Ortodoxe Române – Patriarhia Română.
De asemenea, luând la cunoștință din mass-media de modul dramatic prin care este descrisă realitatea cu care se confruntă mitropolitul Longhin (Jar), aflat sub jurisdicția Bisericii Ortodoxe Ucrainene, derivată a Patriarhiei ruse de la Moscova, facem apel la Înaltpreasfinția Sa să se pună neîntârziat în fruntea preoților și credincioșilor români din Ucraina și, împreună cu aceștia, să ceară reprimirea în jurisdicția canonică tradițională a Bisericii Ortodoxe Române”, se arată în Apel.
APEL
Date fiind dezbaterile din ultima perioadă privind drepturile românilor ortodocși din Ucraina (regiunile Transcarpatică, Cernăuți și Odesa), precum și deciziile autorităților de la Kiev privind organizațiile (asociațiile) religioase care fac parte din structura unei organizații (asociații) religioase, al cărei centru de conducere se află în afara Ucrainei, într-un stat recunoscut prin lege drept stat agresor împotriva Ucrainei și/sau ocupă provizoriu o parte a teritoriului Ucrainei;
Luând act de existența paralelismului jurisdicțional-canonic ortodox din Ucraina (1. Biserica Ortodoxă Ucraineană, derivată a Patriarhiei Ruse de la Moscova, în frunte cu mitropolitul Onufrie (Berezovski), 2. Biserica Ortodoxă a Ucrainei în comuniune cu Patriarhia de Constantinopol, în frunte cu mitropolitul Epifaniei (Didenko), 3. Patriarhia Kievului, în afara comuniunii cu alte Biserici Ortodoxe, în frunte cu patriarhul Filaret (Denisenko), 4. Exarhatul Ucrainenan al Patriarhiei Ecumenice de Constantinopol în frunte cu arhiepiscopul Daniil (Zelinski), 5. Mitropolia Basarabiei, în comuniune cu Biserica Ortodoxă Română, în frunte cu mitropolitul Petru (Păduraru));
Constatând existența în cuprinsul Ucrainei a 121 de parohii și ortodoxe cu limba de slujire română, dintre care 110 în regiunile Cernăuți și Odesa, cu afiliere moscovită, 7 în regiunea Transcarpatică, ieșite din comuniunea Bisericii Ortodoxe Ucrainene, derivată a Patriarhiei Ruse de la Moscova, și 4 parohii din regiunea Odesa afiliate canonic Mitropoliei Basarabiei – Patriarhia Română;
Subliniind că românii reprezintă cea mai numeroasă minoritate neslavă în Ucraina (circa 500 de mii de persoane) și că istoric aceștia, în cea mai mare parte a lor, au făcut parte din Biserica Ortodoxă Română, fiind incorporați forțat Bisericii Ortodoxe Ruse – Patriarhia Moscovei, urmare a ocupației sovietice a Basarabiei, Nordului Bucovinei și ținutului Herța;
Ținând cont de criteriul etnic de organizare a Bisericilor Ortodoxe Locale, consfințit prin canonul 34 apostolic;
Readucând în actualitate Comunicatul Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 9 aprilie 1992, prin care s-a făcut publică ”poziția oficială a Patriarhiei Române privind situația bisericească din Basarabia și Bucovina de Nord. Și anume, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române nu a recunoscut niciodată desființarea Mitropoliei Basarabiei, cu sediul la Chișinău, și a Mitropoliei Bucovinei, cu sediul la Cernăuți. Patriarhia Română nu a acceptat și nu poate accepta niciodată consecințele nefaste ale pactului Ribbentrop-Molotov”;

Având în vedere că, prin articolul 8 al Legii Ucrainei cu privire la libertatea de conștiință și organizațiile religioase, ”Statul recunoaște dreptul unei comunități religioase la subordonarea ei canonică și organizatorică oricărui centru religios (conduceri religioase) din Ucraina și de peste hotare și schimbarea liberă a acestei subordonări prin efectuarea modificărilor corespunzătoare în Statutul (regulamentul) comunității religioase”.

Facem apel către toți creștinii ortodocși români din Ucraina – mireni, clerici și ierarhi – să inițieze consultări interne în comunitățile ortodoxe românești locale din Ucraina în vederea identificării celei mai bune căi de retragere din Biserica Ortodoxă Ucraineană derivată a Patriarhiei ruse de la Moscova și de revenire în comuniunea directă a Bisericii mame Ortodoxe Române – Patriarhia Română.

De asemenea, luând la cunoștință din mass-media de modul dramatic prin care este descrisă realitatea cu care se confruntă mitropolitul Longhin (Jar), aflat sub jurisdicția Bisericii Ortodoxe Ucrainene, derivată a Patriarhiei ruse de la Moscova, facem apel la Înaltpreasfinția Sa să se pună neîntârziat în fruntea preoților și credincioșilor români din Ucraina și, împreună cu aceștia, să ceară reprimirea în jurisdicția canonică tradițională a Bisericii Ortodoxe Române.

Inițiatorii apelului sunt Asociația „Răsăritul Românesc”, Fundația Sfinții Martiri Brâncoveni, Fundația Națională pentru Românii de Pretutindeni și Asociația ROST, Asociația ProVita București, Asociația MORE.