Miercuri 16 august, au continuat lucrările Universității de vară de la Izvoru Mureșului, la care au participat senatorul Claudiu Târziu, președintele Comisiei pentru românii de pretutindeni a Senatului României, deputatul Dumitru Coarnă, Eugen Patraș, vicepreședinte al Centrului Cultural Român Eudoxiu Hurmuzachi de la Cernăuți, președintele fondator al Asociației Basarabia din sudul Basarabiei (Regiunea Ucraina, Odesa), Vlad Cubreacov, președintele Asociației Răsăritul Românesc de la Chișinău, iar moderator a fost Eugen Popescu, presedinte fondator al Fundației Naționale a Românilor de Pretutindeni, transmite Romanian Global News.
Temele abordate au avizat drepturile minorităților românești din jurul frontierelor și Balcani și modul în care statul român și Biserica Ortodoxă română se raportează la aceste comunități.
Domnul Eugen Pătraș a vorbit despre situația dezastruoasă în care se află comunitatea de români din Ucraina, aproximativ jumătate de milion de români, aflați acum sub amenințarea războiului și a agresiunii armatei ruse în Ucraina, un război în care inclusiv etnici români își pierd viața.
Vicepreședinele Centrului Cultural Român Eudoxiu Hurmuzachi de la Cernăuți a deplâns politica dură dusă de Ucraina dură împotriva minorității românești, de asimilare și deznaționalizare a acesteia, prin care se închid închide școlile sau adoptând legi, cum ar fi legea educației naționale, legea minorităților naționale care îî împiedică pe românii din Ucraina să își păstreze identitatea națională.
Eugen Pătraș a atras atenția asupra faptului că atunci când vorbești de anumite drepturi sau lipsă de drepturi pemtru românii din Ucraina, astăzi, riști să fie etichetat putinist sau că, în perioadă de război, nu trebuie discutat sau abordat despre acest aspect. În același context, acesta a amintit faptul și discursul lui președintelui Ucrainei Zelenski în fața Parlamentului României din 4 aprilie anul trecut, în care acesta a afirmat că tema privind situația comunității românești din Ucraina vor fi discutăte după război, însă acest lucru este incert, iar situația românilor din statul vecin se înrăutățește pe zi ce trece.
Liderii românilor din Ucraina au cerut guvernului de la București să se implice mai mult pentru apărarea drepturilor românilor în Ucraina, pentru că forța de convingere a comunității românești este redusă și insuficientă pentru a determina Kievul să schimbe această atitudine, mai ales că comunitatea românească nu are niciun reprezentant în Rada supremă. Prin urmare, implicarea statului român prin structurile centrale este absolut necesară, a conchis Eugen Patraș.
“Dacă se va merge în continuare cu o asemenea politică de ucrainizare forțată, pentru că este forțată, în 10, 50 maxim 15 ani ajungem la situația fraților din Valea Timocului, asta cu siguranță.”
Eugen Pătras a oferit chiar și soluții: “Este absolut necesar de a corecta ceea ce a făcut Ana Pauker în 1947, când au fost lichidate printr-o dispoziție a Anei Pauker toate școlile românești de la sud de Dunăre. În cazul dat, vreau să extind aria lor geografic și este absolut necesar de a înființa școli private românești și în Ucraina. Legislația permite acest lucru. Comunitatea maghiară deja înființat școli private, mai mult decât atât. Au la Beregovo, un institut pedagogic privat. care pregătește cadre didactice pentru școlile maghiare. Noi nu avem nicio instituție care să pregătească cadre didactice pentru școlile românești, cu toate că comunitatea românească din Ucraina este de 3 ori mai mare decât comunitatea maghiară din Ucraina. Deci înființarea unor școli pentru început măcar una, două. Aș propune câte o școală în fostele raioane cu populație compactă românească, la Noua Suliță, Herța, Storojineț și Hliboca, măcar câte o școală românească privată în acele foste raioane, pentru că unde se va crea elită viitoarea elită românească?”.
“Nu se poate de făcut de reușit prea multe, doar pe baza entuziasmului și chiar având și asigurată și partea financiară. Deși nu putem vorbi de lucrurile astea, dar este o un subiect aparte de discutat, nu totul se rezolvă pe baza entuziasmului. Trebuie ca partea română prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni să acționeze. Trebuie să existe niște oameni bine pregătiți, bine intenționați, care să aibă siguranța zilei de mâine că vor activa mulți ani în acest domeniu”, a conchis Eugen Pătraș.
Participanții au arătat faptul că pentru prima oară anul ăsta Departamentul pentru românii de pretutindeni a avut cu adevărat un buget, un buget remarcabil 50 de milioane de euro până acum avea câte 4 milioane de euro pe an, dar că din cele 50 de milioane de euro nu a înființat nicio școală, nicio grădiniță în Ucraina, de exemplu.
Anatol Popescu a explicat faptul că în “Sudul Basarabiei (Regiunea Odesa) situația comunității românești este la fel dezastruoasă și principalul instrument de deznaționalizare a școlilor noastre este menținerea acestui glotonimul limbă moldovenească de către autoritățile ucrainene, ,,indiferent de cine vine la putere, că au fost mai pro ruși mai proeuropeni, că a fost Kushma sau Iuscenko sau Ianukovici, politica s-a menținut aceeași. Cu părere de rau, statul ucrainean menține duble standarde în abordarea acestei problematici. Și mă refer aici la politica de decomunizare de sovietizare de rusificare declarată și chiar aplicată în ultimii ani”, a arătat acesta.
Urmăriți dezbaterile din cadrul Universității de Vară integral aici: