Discursul integral al președintelui Partidului Alianța pentru Unirea Românilor, deputatul George Simion, ținut la lucrările Universității de Vară de la Izvorul Mureșului și preluat de Romanian Global News.
„Voi îmi faceți onoarea de a fi prezent în mijlocul vostru în calitate de demnitar al statului român la a XX-a ediția e Universității de Vară de la Izvoru Mureșului. Am fost cursant al universități, aceasta contribuind la formarea mea. M-a făcut să înțeleg multe lucruri, să-i descopăr pe frații timoceni, pe românii din Bulgaria, pe Ivo Gheorghiev, pe Dușan Pârvulovici, pe care îl felicităm în avans pentru minunatul eveniment pe care îl va avea în luna septembrie. Cu toții am cerut libertate pentru Dușan care în prezent este oprimat de către autoritățile din Serbia, la fel cum am făcut-o și cu Ivo Gheorghiev, ca de altfel cu toți ceilalți lideri români din jurul granițelor.
Problemele nu se vor rezolva în patru și nici măcar în zece ori în douăzeci de ani pentru că așa este viața – plină de bucurii și de probleme. De acum cincisprezece ani de când am venit prima oară la Izvoru Mureșului și i-am cunoscut pe acești oameni, nu doar că problemele nu au devenit mai puține, ci s-au mărit considerabil.
Așa cum eu cu părintele Vasile Antonie Tămaș, deputatul Dan Tănasă și profesorii Avram Fițiu și Radu Baltasiu am participat la cursurile de la Izvoru Mureșului, așa au făcut-o și o pleiadă din conducătorii noștri din ultimii 20 de ani, precum Adrian Năstase, Traian Băsescu dar aceștia din urmă au promis și nu s-au preocupat de comunitățile din jurul granițelor.
În acești 20 de ani s-a creat o comunitate mult mai mare ca număr decât cea din jurul granițelor, diminuată prin deznaționalizare și genocid cultural. A apărut o altă Românie peste hotare, căreia îi spunem diaspora sau românii din exil, un exil mult mai mare decât cel din oricare altă țară aflată în condiții de pace, mai mult chiar și decât Ucraina.
Acum avem o altă orânduire, o altă clasă politică. Îl avem premier pe Marcel Ciolacu, care nu a venit la Izvoru Mureșului niciodată. A coabitat foarte bine cu UDMR și cu alte forțe iredentiste, ori șovine. E la începutul unei prietenii frumoase cu Viktor Orban, care la nici patru zile de la întrevederea lor privată s-a șters la fund cu România și a făcut niște declarații scandaloase la Băile Tușnad, nu departe de aici. Premierul s-a întâlnit ieri cu ministrul de Externe al Ucrainei. N-a suflat nicio vorbă despre cei 500 de mii de vorbitori de limbă română care trăiesc în Ucraina. În schimb, a decis să omoare definitiv producătorii de cereale și de alte produse agricole din România, dublând cota, care oricum sufoca portul Constanța și ținea departe orice transportator și orice producător de a avea acces la această cale de transport esențială pentru România.
De când nu ne-am mai văzut aici la Izvoru Mureșului, noi am fost opriți din activitatea unionistă. Am fost expulzați și alungați de al doilea stat românesc condus de către Igor Dodon și Vlad Plahotniuc, un individ chipurile susținut de o parte din serviciile de informații din România. Avea până nu demult și proprietăți în vestitul cartier Pipera de lângă București. Acum la Chișinău este o altă doamnă, susținută puternic de București, Maia Sandu, care încă nu dă semne să înțeleagă că Republica Moldova poate să adere la spațiul european, din care face parte natural, rapid și ușor prin unirea cu Țara Mamă recunoscând astfel identitatea românească a statului de peste Prut. Preferă să lase Republica Moldova într-o zonă gri, pradă unei agresiuni care poate veni oricând similar cum s-a întâmplat în Ucraina. Știm cu toții ce pot face mințile bolnave de la Moscova.
De atunci de când ne-am văzut ultima oară la Izvoru Mureșului până acum am pus bazele unui partid, pornind de la idealul nostru unionist, pe nume Alianța pentru Unirea Românilor. Am considerat că trebuie să intrăm pe terenul celor care au venit și au spus atâtea lucruri frumoase pentru românii plecați în diaspora: cum îi va vor repatria, cum îi vor aduce acasă, câte programe pentru diaspora, câte strategii s-au făcut de atunci.
Ieri am primit un e-mail de la George Florin Șrinchel, care e stabilit în Germania, a plecat în 2015 cu inima strânsă dezamăgit de tot ce se întâmplă în jurul lui. Are 2 copii și mi-a scris pentru o problemă foarte des întâlnită: nu reușește să se programeze de un an de zile să-i facă fetiței pașaport, să-i facă acte pentru că vrea să o încreștineze în țară. Nu poate!
Cu siguranță cei care au condus România în ultimii 33 de ani, nu pot. Cu siguranță de la Marcel Ciolacu nu te poți aștepta să pună problema celor 500.000 de români care trăiesc în Ucraina sau să facă cum a făcut guvernul polonez, adică să sisteze importurile de cereale atâta timp cât acele importuri nu merg în țările unde se pretinde că ar merge. Important este să găsim modele care pot.
În perioada interbelică România nu a fost în genunchi cum este astăzi. În luna iulie am făcut o vizită la românii din Balcani. Avem în Bitola, în Corcea, în Saranda și în multe localități din nordul Greciei de astăzi aproape 2 milioane de români aparținând ca limbă dialectului aromân. În perioada interbelică, România plătea profesori în peste 200 de școli pe care le finanța în Nordul Greciei și în Albania de astăzi.
România a contribuit în secolele XVIII- XIX la crearea și formarea statului modern albanez. Nicolae Iorga a fost foarte prezent în Albania și ca recompensă a primit din partea regelui Zog al Albaniei, o proprietate la Saranda. O proprietate pe care Nicolae Iorga a donat-o statului român, cel puțin jumătate din ea, statul român având în felul ăsta deschidere la Marea Ionică și la Marea Adriatică.
După 1990 România nu a revendicat în vreun fel proprietățile și școlile pe care le avea în nordul Greciei și în Albania. Renunțase o doamnă, Ana Pauker, la aceste școli. A renunțat după revoluție și Ion Iliescu. România nu a făcut demersuri consistente pe lângă statul albanez pentru a recupera proprietatea de la Marea Ionică. O proprietate care poate însemna un consulat în zonă, poate reprezenta o punte cu acea parte a poporului român care este încă vie.
Față de vlahi, românii care trăiau odinioară în Polonia de astăzi, în regiunea Zakopane, după cum ne-a povestit la aceste cursuri de la Izvoru Mureșului domnul profesor Avram Fițiu, în Albania și în Grecia încă avem o comunitate vie care în familie reușește să își mențină datinile și tradițiile. În ciuda faptului că România și în acești ani a avut relații bune, inclusiv la nivel de conducători cu Albania, doar Edi Rama e bun prieten cu cel care este de astăzi noul consilier economic al premierului Ciolacu, Victor Ponta.
Victor Ponta și cu Edi Rama sunt buni prieteni, dar nu s-a emis nicio solicitare în acest sens, după cum niciun demers serios nu s-a făcut nici pentru casa lui Aron Pumnul de la Cernăuți și nu se va face în actuala guvernare care e, de fapt, aceeași de 33 de ani. Ne mințim dacă zicem că a fost alta. Victor Ponta, în calitate de consilier economic al Primului-ministru, ar putea foarte bine să îl sfătuiască să ceară ceva în schimb, măcar pentru dublarea cotelor de cereale. E de noaptea minții, eu unul nu pot să-mi imaginez: ori ești prost, ori ești trădător dacă faci așa ceva. În timp ce toate țările din jur: Slovacia, Bulgaria, Polonia sistează, tu dublezi cotele.
Ai tu infrastructură? Portuară, nu ai și nici nu primești investiții. Măcar să îți dezvolți infrastructura cu ocazia asta: feroviară, portuară și așa mai departe. Adică să profiți de ocazie, să crești și România.
N-ai infrastructură rutieră. Polițiștii din România, dacă opresc o mașină care merge ciudat și are numere din Ucraina sunt certați de superiorii de la București. De ce? Chiar în halul acesta de slugi am ajuns? Este un război de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Trebuie sancționat acest război. N-a fost sancționat economic încă de când a început acest război cu ocuparea peninsulei Crimeii, dar asta nu ne scuză pentru faptul că nu am luat apărarea bisericilor românești care au fost închise, o parte din ele făcând solicitări să treacă la Patriarhia Română. Dacă nu vom găsi exemple în societatea românească actuală de structuri, de instituții, de organizații care pot gestiona situația, vom trăi într-o veșnică incompetență.
În perioada interbelică, v-am spus că s-a putut să avem o politică pentru românii care existau atunci în Albania, în Grecia. Am avut politici publice pentru ei, acum îi avem peste tot. Trebuie să avem politici publice pentru ei, pentru cei de acasă și pentru cei de peste hotare, pentru că este de datoria statului român să aibă grijă de orice cetățean român, oriunde trăiește el.
Ați văzut cu toții, pentru că a fost vehiculat, tot domnul Ciolacu cred că stă un pic în spate, cazul ăsta cu azilele Groazei. Propunerea noastră a fost ca de azilele de bătrâni și de asistență socială să se ocupe din ce în ce mai mult biserica pentru că în momentul acesta în asistența socială, din 10 Lei, 7 Lei merg către personal. Biserica în parohiile sale, în mănăstiri, are deja parțial personalul necesar și am evita o categorie de costuri și am avea încrederea că bătrânii noștri sunt respectați. Ce a făcut fostul primar al Bucureștiului din partea PSD și viitorul, probabil, candidat al PSD la primăria București? Ați văzut că situația este aproape generalizată și în multe alte locuri și că probabil s-a țintit acolo dintr-un scop politic și așa este, mai mult ca sigur. Dar bisericile creștine, indiferent de denominațiune, în își fac treaba în România.
Avem 200 de biserici în Germania. A vorbit mai devreme la dezbaterea despre diaspora, colega mea Luminița Păucean Fernandes, despre școala de sâmbătă care s-a organizat pe lângă Parohia din Lisabona. În Italia în momentul acesta avem 300 de parohii. S-au construit biserici, se fac slujbe în bisericile catolice. Există o Românie vie și parte din cei peste 6 milioane de români care trăiesc în diaspora, nu mai au nici o legătură cu țara decât prin intermediul bisericilor ortodoxe, romano-catolice, greco-catolice, penticostale, baptiste și așa mai departe. De ce nu este și statul român, prin ambasade, prin consulate, prin institute culturale, prin acești atașați economici? Vom avea 200 de noi sinecuri, că aveam deja funcția asta și trebuiau să mai meargă undeva în niște funcții călduțe, probabil unii. Ce i-a împiedicat? O conducere slabă, o conducere care nu are viziune care nu are cunoștințele necesare, care nu a venit să-i cunoască pe acești oameni sau să le răspundă la e-mailuri celor care nu reușesc să se programeze pentru o viză timp de un an de zile. Îmi aduce aminte situația asta de cozile imense de la consulatul de la Chișinău, prima oară când le-am văzut, când am fost arestat la Chișinău în 2009. Consulul era după fete. Avem o calitate foarte slabă a corpului diplomatic. Tocmai au fost numiți o mulțime de noi consuli, exact ca și europarlamentarii care merg la pensie, la Parlamentul European, teoretic să reprezinte România, dar sunt doar niște sinecuri bine plătite. Doi dintre consulii numiți recent, doamna Carmen Mihălcescu și cunoscutul nostru, Viorel Badea, s-au dus și ei la un post călduț acolo, dar atenție, că nu e vorba doar de posturi călduțe. Se fac numiri peste tot pentru posturile de consul.
Se pregătește din nou o batjocură la adresa românilor care vor să voteze la scrutinele electorale din 2024. Dreptul de vot și puterea de decizie a românilor de peste hotare sunt puse în pericol, deoarece s-a făcut încă de pe vremea domnului Aurescu, un plan bine pus la punct pentru a face cât mai puține secții de vot sau secții de vot la fel ca număr, dar în comunități inexistente sau inaccesibile pentru românii de peste hotare. Așa că de aici de la Izvoru Mureșului vreau să transmit un mesaj doamnei Luminița Odobescu, Ministru de Externe a României, să nu se gândească măcar să fie părtașă la acest plan. Cunoaștem ce a pățit domnul Titus Corlățean. Cunoaștem cum și-au încheiat mult prea repede unii cariera diplomatică. Așa că din suflet sperăm ca procesul electoral să nu fie viciat în 2024.
Ce trebuie făcut de o guvernare care poate aduce o schimbare? Sigur, trebuie să fim uniți, sigur trebuie să chemăm românii de peste hotare în țară și așa mai departe, auzim asta de 20 de ani. Dar nu se va întâmpla lucrul acesta până ce în țară nu e bine, până nu se iau măsurile necesare pe care toată lumea le înțelege, până când nu avem o reducere a numărului de primării și de consilii de tot felul, de la locale la județene, la consilii de administrație, până nu avem o policlinică la 25.000 de locuitori, până nu avem niște spitale în care să nu mori, să te duci cu o boală și să vii cu alta. Concret, odată cu reducerea taxării pe muncă și creșterea salariului minim, românii din diaspora care nu toți lucrează pe niște salarii imense, trebuie informați pe toate căile posibile despre locurile de muncă existente în România. Vedeți cu toții peste tot unde mergeți sau unde locuiți: indieni, srilankezi, nepalezi și alte națiuni.
Vin oamenii săracii cu speranțe în țara noastră. Probabil că mulți dintre ei speră că vor pleca mai repede către Germania sau Franța. Ei ocupă un loc pe piața noastră de muncă, care se confruntă cu un deficit imens de muncitori.
Alianța pentru Unirea Românilor propune în cadrul actualului Revisal, pentru a nu complica lucrurile pentru companiile românești, un nou câmp unde fiecare firmă care dorește să angajeze pe cineva, să anunțe din start funcția dorită, nivelul salarial oferit și condițiile de muncă. Nu e un efort prea mare să punem bazele site-ului „Muncă.ro”, pe care să-l promovăm ulterior în absolut toate comunitățile românești, unde nu ajung acești consuli și funcționari din ambasade. Acest portal „Muncă.ro” e un pas. Nu vom reuși și nu va reuși nimeni niciodată să îi aducă înapoi pe toți cei șase milioane de români plecați, dar dacă aducem 20.000, sau 50.000 e un prim pas și dacă acei oameni vor fi mulțumiți, odată întorși acasă, vor duce mai departe vorba.
În momentul acesta, dintre temerarii și curajoșii întorși în țară, mulți au plecat din nou după jumătate de an ori după un an jumate. Și-au deschis și ei o covrigărie, o cafenea, ce au putut cu banii strânși pe modelul „Hai că vreau și eu la mine acasă”. Au părăsit din nou țara după ce au fost terorizați de controale și de taxele pe care, dacă le plătești, nu poți să ai o firmă din care să-ți rămână și ție 5 lei la finalul lunii.
Știu cu ce se confruntă pentru că am avut și eu o firmă. Au zis despre mine în multe părți din presă că n-am avut un contract de muncă, că n-am muncit niciodată. Am avut și firmă, am avut contract de muncă permanent de când mi-am terminat studiile de masterat la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași.
Parohia noastră, părinte, se întinde peste tot pentru că în momentul de față la 6 milioane de români avem șase parlamentari, din care unul este aici și ar trebui să reprezinte Basarabia, dar îi reprezintă pe toți, dar mai sunt cinci, dintre care doi de la USR care mai mult se ocupă de drepturile minorităților sexuale decât de comunitățile de români din afara granițelor. Nu-i nicio problemă pentru că și minoritățile sexuale au dreptul lor de a avea reprezentanți în Parlament și nu o zic în batjocură sau cu ocară, după cum și romii și alte minorități au dreptul lor de a fi reprezentați.
Am vorbit ieri cu cineva despre politicilor lor pentru rromi și mi-au zis că nu avem. Deci, nici cei care au reprezentat etnia rromă până acum nu au avut niște planuri serioase pentru ei. Și-au bătut joc, au profitat, au luat fonduri pentru rromi, după cum au procedat și conducătorii etniei maghiare, după cum s-a întâmplat, de altfel, în toată România. Au fost în cârdășie cu PSD, UDMR și cu mulțimea de ONG-uri mai mult sau mai puțin sorosiste din țară.
Și ne întrebăm: de ce se aude prea puțin imnul în această parte de țară? E vina noastră că îl lăsăm pe Viktor Orban să dea boxele mai tare aici în centrul țării. Asta o va face pentru că pe el îl interesează să fie premierul națiunii sale. Noi de ce nu avem un premier care să țină cu românii din țară, cu cei din Cernăuți, cu cei din Chișinău și cu cei din Germania?
De ce nu cerem statului italian, celui spaniol și german să facă școli și cursuri de limba română în școlile normale de luni până vineri, plătită de contribuabilul care e etnic român? Sigur, pe lângă cele 200, 300, 500 de biserici din fiecare țară.
În țări unde avem comunități importante de români se desfășoară școli de duminică. Am vizitat-o pe cea de la Piacenza, din Italia și pe cea de la 30 km de Lisabona. Sunt români care au fost profesori în țară și care, din timpul lor, câteodată finanțați prin diferite programe, fac acest efort după ce muncesc de luni până vineri. Sâmbătă și duminică stau cu copiii și îi învață mai mult sau mai puțin, dar măcar îi ajută pe copiii românilor să înțeleagă sensul cuvintelor limbii lui Mihai Eminescu. Trebuie mult mai multe eforturi guvernamentale și diplomatice ca să nu piară acei români. Ei s-au născut acolo, au fost botezați cum-necum, dar mulți dintre ei nu mai vorbesc limba română. Îi pierdem de la a II-a generație și este o pierdere imensă, mai mare decât vânzarea resurselor naturale a petrolului, a gazelor naturale, a aurului, a metalelor rare și așa mai departe. Ne pierdem oameni, ne pierdem românii!
Pot fi făcute lucruri ca acești români, chiar dacă unii dintre ei nu se vor mai întoarce, dar pot fi un liant între Italia și România. Putem finanța, că tot ne plângem că nu mai avem unde vinde produsele românești în supermarket-urile de aici, vânzarea produselor românești inclusiv în Italia. Putem finanța depozite și magazine cu produse românești în Italia. De asemenea, putem extinde rețeaua CEC în Italia, Spania, ori Germania, oferind credite românilor care își deschid astfel de depozite. Ar fi un efort financiar care după aceea ni se va întoarce într-un an pentru că am avea piață de desfacere.
În momentul de față, în regimul Iohannis, nu avem piață de desfacere nici în magazinele din țară. Ce ar mai trebui făcut pentru acești copii și se poate face ușor? Chiar și noi, ca societate civilă, implicați în eforturile de apropiere a românilor de pe cele două maluri ale Prutului am desfășurat programul „Cunoașteți țara”. Am adus în țară români din Republica Moldova care nu văzuseră niciodată România. Acest program poate fi extins pentru toți elevii originari din România ca să vină odată pe vară în număr mare printr-un efort guvernamental, să vadă România. Noi propunem acest program de turism istoric pentru toți copiii români din clasa a I-a până într-a XII-a. Avem un set de zece măsuri pentru diaspora pe care vrem să îl implementăm.
Cu ajutorul lui Dumnezeu, avem încredere că anul viitor când vor avea loc toate rândurile de alegeri, vom reuși să devenim prima forță politică. Pe 9 iunie e primul tur de scrutin pentru reprezentanții României în Parlamentul European. Lista noastră va fi condusă de europarlamentarul Cristian Terheș, un luptător cum sunt mulți dintre cei care își propun să reprezinte partidul la nivelul Uniunii Europene.
Le urez succes organizatorilor și îi felicit pentru faptul că, în ciuda lipsei de finanțare, au reușit să organizeze a XX-a ediție a Universității de Vară de la Izvoru Mureșului. Trag nădejde că și aici, în centrul țării, vor veni vremuri mai bune. Ne rugăm la Dumnezeu pentru asta și nu stăm cu mâna în sân, căci în momentul în care acționezi, constant fiind, îți permiți să vezi care e traseul până la atingerea scopului dorit, reușind astfel să-l atingi.
Așa să ne ajute Dumnezeu!”